Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare

Evaluarea pregătită de NATO poate transforma summitul de la Ankara într-un test major pentru mai multe state europene. Mai multe state membre NATO riscă să intre în colimatorul președintelui american Donald Trump din cauza întârzierilor în atingerea noilor obiective privind cheltuielile pentru apărare. Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului alianței programat la Ankara, presiunea asupra guvernelor europene crește, în timp ce Washingtonul cere dovezi concrete că promisiunile asumate vor fi respectate.

Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unei ținte ambițioase: fiecare stat membru trebuie să aloce până în 2035 echivalentul a 5% din produsul intern brut pentru apărare și securitate. Din această sumă, 3,5% trebuie să fie direcționați către capabilități militare de bază, iar restul de 1,5% către investiții conexe securității, arată Politico.

Donald Trump se așteaptă ca aliații să își respecte promisiunile

Deși toate statele au acceptat obiectivul, realitatea din teren arată că numeroase guverne sunt încă departe de nivelul stabilit. Unele se confruntă cu probleme bugetare, altele cu opoziție politică internă, iar în anumite cazuri există controverse privind modul în care sunt contabilizate cheltuielile declarate ca fiind destinate apărării.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să prezinte o evaluare detaliată privind progresele realizate de statele membre. Documentul este așteptat cu interes deoarece ar putea evidenția țările care au cele mai mari dificultăți în respectarea angajamentelor asumate.

Administrația de la Washington transmite deja un mesaj clar. Casa Albă a subliniat că Donald Trump se așteaptă ca aliații să își respecte promisiunile privind cheltuielile pentru apărare, iar summitul din Turcia ar putea deveni scena unor tensiuni diplomatice importante.

Spania, principalul candidat la criticile Washingtonului

Printre statele considerate cele mai vulnerabile se află Spania. Madridul a intrat de mai mult timp într-un conflict deschis cu aliații privind nivelul investițiilor militare.

Guvernul spaniol a susținut că poate îndeplini cerințele operaționale ale NATO fără a ajunge la pragul de 5% din PIB. Autoritățile de la Madrid consideră că un nivel de aproximativ 2,1% ar fi suficient pentru a asigura capabilitățile necesare.

Totuși, această poziție a stârnit numeroase semne de întrebare în interiorul alianței. În plus, relațiile tensionate dintre premierul spaniol Pedro Sánchez și Donald Trump sporesc probabilitatea unei confruntări politice.

Experții în securitate apreciază că Spania este una dintre țările cu cel mai ridicat risc de a deveni ținta criticilor publice ale liderului american în perioada următoare.

Marea Britanie promite mai mult decât poate finanța

Și Regatul Unit se confruntă cu probleme în privința finanțării obiectivelor asumate. Londra a acceptat ținta NATO, însă o parte semnificativă a fondurilor necesare nu este încă acoperită prin planuri bugetare concrete. Guvernul condus de Keir Starmer a stabilit o creștere graduală a cheltuielilor, dar numeroși experți avertizează că ritmul actual nu este suficient pentru atingerea obiectivelor asumate.

Controversele au fost amplificate de tensiunile interne din executivul britanic și de dezbaterile privind viitorul program de investiții militare. În plus, divergențele dintre Starmer și Trump pe teme de politică externă au alimentat speculațiile privind o posibilă deteriorare a relațiilor dintre cele două capitale.

Cu toate acestea, contactele recente dintre cei doi lideri au fost descrise drept constructive, ceea ce ar putea reduce riscul unei confruntări directe.

Ungaria și Republica Cehă încearcă să evite o situație incomodă

În Ungaria, noul guvern se confruntă cu provocări bugetare importante. Deși țara a depășit ușor pragul de 2% din PIB pentru apărare, există temeri că nivelul investițiilor ar putea scădea în perioada următoare.

Schimbarea de putere de la Budapesta și dificultățile financiare moștenite de noua administrație complică perspectivele privind creșterea cheltuielilor militare.

Situația este asemănătoare și în Republica Cehă. Autoritățile de la Praga încearcă să mențină nivelul investițiilor prin includerea unor proiecte de infrastructură în categoria cheltuielilor de apărare, strategie care a atras deja atenția aliaților.

Guvernul ceh promite însă o nouă strategie militară și investiții suplimentare în personal și sisteme de apărare împotriva dronelor, măsuri care ar putea îmbunătăți evaluarea NATO.

Slovenia și Italia, sub presiunea propriilor calcule

Slovenia se confruntă cu întrebări privind metodologia utilizată pentru raportarea cheltuielilor militare. NATO ar fi exprimat rezerve în privința unor proiecte incluse în calculul oficial al investițiilor pentru apărare.

Noul guvern sloven încearcă să transmită semnale de loialitate față de alianță și promite o creștere a angajamentului militar, însă rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a elimina criticile.

În cazul Italia, provocarea este una politică. Premierul Giorgia Meloni încearcă să mențină relațiile apropiate cu Donald Trump, dar se confruntă cu o opinie publică reticentă față de majorarea cheltuielilor militare.

Roma mizează pe importanța industriei sale de apărare și pe rolul strategic din Marea Mediterană, însă experții avertizează că aceste argumente nu vor fi suficiente dacă investițiile nu cresc într-un ritm susținut.

Reuniunea liderilor NATO din Ankara se anunță una dintre cele mai importante din ultimii ani. În contextul în care Statele Unite solicită Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate, atenția se mută asupra capacității guvernelor europene de a transforma angajamentele în realitate.