Țările cu cele mai educate populații din lume. Unde aduc studiile universitare prosperitate, în timp ce România rămâne în urmă

Cele mai educate populații sunt un indicator direct al potențialului de inovare și dezvoltare economică. Noile date publicate în raportul „Education at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), și compilate de VisualCapitalist arată diferențe uriașe între statele lumii în privința nivelului de educație.

Raportul compară nivelul de studii al adulților apți de muncă din 45 de țări, analizând trei categorii majore: cei fără studii liceale, absolvenții de liceu sau de școli postliceale și cei cu diplomă de facultate ori universitate.

Canada, liderul mondial la cele mai educate țări

Canada ocupă primul loc în lume în clasamentul celor mai educate țări. Aproape 65% dintre canadieni dețin o diplomă universitară, în timp ce doar 6,4% nu au finalizat liceul. Irlanda urmează îndeaproape, cu 57,5% dintre adulți având studii superioare, iar Coreea de Sud se află pe locul al treilea, cu 56,2%. Aceste state și-au construit economiile în jurul cunoașterii și au investit masiv în extinderea accesului la educație universitară.

Meta pregătește funcții AI avansate prin abonamente premium

20:26

Google va plăti 68 milioane $ ca să scape de acuzațiile de spionaj

19:26

Populațiile educate, avantaj major pentru veniturile personale

Datele suplimentare ale OECD confirmă o legătură directă între educația avansată și venituri. În medie, absolvenții de învățământ superior câștigă de două ori mai mult decât persoanele care nu au terminat liceul. Acest decalaj reflectă faptul că piața muncii favorizează tot mai mult competențele specializate și pregătirea academică solidă.

Modelul european: populații educate și sisteme echilibrate

În Europa, țări precum Austria și Germania au ales o abordare echilibrată între educația universitară și cea profesională. Germania, de exemplu, are doar 34% dintre adulți cu diplomă universitară, dar se află pe locul 19 la nivel mondial după produsul intern brut pe cap de locuitor. Sistemul german de ucenicie combină pregătirea practică cu teoria, ceea ce le oferă tinerilor șanse reale de angajare imediat după finalizarea studiilor.

Țările nordice și echilibrul dintre teorie și practică

Suedia, Norvegia și Finlanda se mențin și ele în topul mondial al țărilor cu populații educate. În Suedia, 51,8% dintre adulți au o diplomă universitară, iar în Norvegia procentul este de 50,4%. Finlanda are 42,7%, dar se remarcă printr-un sistem educațional extrem de eficient, centrat pe calitate și acces egal.

Țările din sudul Europei și decalajul educațional

Spania și Grecia au proporții mai mici de absolvenți de studii superioare, 42,3% respectiv 35,3%, dar se află totuși peste media globală. Italia rămâne însă mult în urmă, cu doar 22,3% dintre adulți având o diplomă universitară, în timp ce Portugalia atinge 31,4%.

România, la coada clasamentului celor mai educate țări

România figurează la coada clasamentului, cu doar 19,2% dintre adulți care au terminat o facultate. În același timp, 56,2% dintre români au absolvit liceul, iar 24,6% nu au finalizat nici acest nivel. Datele indică o dependență puternică de educația medie, în timp ce formarea universitară rămâne redusă. Acest decalaj limitează competitivitatea forței de muncă și capacitatea de inovare la nivel național.

Cele mai educate țări din lume. Foto: Visual Capitalist

Cele mai educate țări și investițiile în viitor

Țările aflate în fruntea clasamentului, precum Canada, Irlanda și Coreea de Sud, investesc constant în cercetare, digitalizare și acces la universități moderne. Ele oferă burse, credite educaționale și programe de incluziune socială care stimulează înscrierea în învățământul superior. Astfel, educația devine o investiție directă în prosperitate, iar populațiile educate devin motorul principal al creșterii economice.

 Clasamentul OECD confirmă că diferențele dintre țările dezvoltate și cele emergente sunt reflectate clar prin nivelul de educație. Statele cu populații educate reușesc să își construiască economii stabile, inovatoare și competitive, în timp ce restul rămân dependente de forță de muncă ieftină și de sectoare cu valoare adăugată scăzută. România, aflată la coada clasamentului, ilustrează perfect acest decalaj.