Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.
Statul român a atras luni, 2 noiembrie, suma totală de 4,5 miliarde de euro prin vânzarea de obligațiuni denominate în moneda europeană. Operațiunea a fost structurată în trei tranșe, cu maturități diferite, inclusiv o emisiune de obligațiuni verzi cu scadența la 12 ani. Cea mai mare parte a finanțării a fost obținută prin titlurile pe opt ani, în valoare de 2 miliarde de euro. Celelalte două tranșe au avut valori egale: 1,25 miliarde de euro pentru obligațiunile cu scadența la patru ani și 1,25 miliarde de euro pentru cele cu scadența la 12 ani. Emisiunea pe termen lung a fost realizată sub forma unei emisiuni de obligațiuni verzi, destinate finanțării unor cheltuieli și proiecte eligibile conform criteriilor specifice acestui tip de instrument financiar.
Dobânzile diferă în funcție de maturitatea obligațiunilor, iar costurile finale au fost stabilite prin raportare la rata midswap, la care s-a adăugat o primă de risc exprimată în puncte de bază.
Pentru obligațiunile cu scadența la patru ani, rata midswap a fost de 3,36%, iar marja suplimentară de 190 de puncte de bază. În cazul titlurilor pe opt ani, rata de referință a fost de 3,38%, la care s-au adăugat 285 de puncte de bază.
Pentru tranșa pe 12 ani, rata midswap a ajuns la 3,44%, iar prima suplimentară a fost de 335 de puncte de bază.
Astfel, costul de finanțare a crescut odată cu maturitatea obligațiunilor, reflectând prima suplimentară solicitată de investitori pentru asumarea riscului pe o perioadă mai lungă.
Potrivit datelor Bloomberg, cererea totală în etapa finală a subscrierilor s-a ridicat la 7,7 miliarde de euro, peste valoarea de 4,5 miliarde de euro atrasă efectiv de stat. Raportul dintre cererea investitorilor și suma împrumutată indică un interes consistent pentru emisiune.
Operațiunea din 2 noiembrie reprezintă a doua ieșire a statului român pe piețele financiare internaționale în acest an. Emisiunea a avut loc după rectificarea bugetară aprobată de Guvern și face parte din strategia Ministerului Finanțelor de atragere a resurselor necesare finanțării deficitului și obligațiilor bugetare.
Aranjorii tranzacției au fost Bank of America (BofA), Citi, Deutsche Bank, ING, JPMorgan și Société Générale, potrivit datelor Bloomberg analizate de Ziarul Financiar.
Prin cele trei tranșe, România a obținut finanțare în euro pe termene diferite, de la patru până la 12 ani. În schimbul accesului la capitalul investitorilor internaționali, statul s-a angajat să plătească dobânzi care ajung până la aproximativ 7% pentru obligațiunile cu cea mai lungă maturitate.
Dimensiunea cererii, de 7,7 miliarde de euro, a depășit suma atrasă, însă costurile finale arată prețul la care România a reușit să se finanțeze pe piețele externe.