Pe fondul cenzurii politice din universitățile din SUA, cercetătorii americani sunt tot mai ademeniți de Europa. Franța, Marea Britanie și alte țări au creat fonduri speciale pentru a-i atrage, promițând finanțare generoasă și libertate academică reală.
Profesorul Nathan Perl-Rosenthal, istoric la University of Southern California, nu s-ar fi gândit vreodată să părăsească SUA până când guvernul american i-a anulat, fără avertisment, finanțarea pentru un proiect de cercetare despre istoria maritimă. În doar câteva săptămâni, s-a trezit la Paris, unde l-a întâlnit personal pe președintele Emmanuel Macron la o conferință academică. Impresionat de angajamentul Franței pentru libertatea de gândire și susținerea cercetării independente, Perl-Rosenthal ia acum în calcul serios să-și mute cariera în Europa.
Franța nu este singura care a sesizat oportunitatea – în contextul unui climat tot mai restrictiv în universitățile americane, mai multe guverne europene creează inițiative menite să atragă cât mai mulți dintre cercetătorii americani. Fondurile oferite sunt substanțiale, iar mesajul transmis este clar: „Dacă în SUA nu mai poți gândi liber, vino la noi.”
În timp ce în SUA universitățile sunt tot mai des acuzate de îndoctrinare politică, iar profesorii sunt amenințați sau concediați pentru opinii controversate, Europa mizează pe contrast. În special în Franța, Marea Britanie și Germania, guvernele investesc milioane de euro în atragerea cercetătorilor de top din America.
Franța, spre exemplu, a lansat inițiativa „Make Our Planet Great Again” încă din timpul mandatului lui Trump, iar acum extinde această politică la nivelul întregului sistem academic. Granturi de sute de mii de euro sunt oferite pentru proiecte în domenii precum științele sociale, climat și tehnologie. Pe lângă bani, profesorii beneficiază de stabilitate instituțională, respect pentru autonomia academică și, nu în ultimul rând, prestigiu.
De partea cealaltă, în SUA, o combinație de presiuni ideologice, reduceri bugetare și polarizare culturală alimentează un val de nemulțumire printre cadrele universitare. Pentru unii, plecarea nu mai este o alegere, ci o necesitate.
Exodul academic înseamnă mult mai mult decât mutarea unui birou sau a unei familii. Odată cu acești cercetători pleacă și granturi internaționale, rețele de colaborare științifică, cunoștințe și inovație. Pe termen lung, SUA riscă să piardă poziția dominantă în cercetare și educație superioară, în timp ce Europa își consolidează influența.
Profesorii americani care aleg Europa menționează nu doar beneficiile financiare, ci și calitatea vieții, susținerea instituțională și o cultură academică mai puțin birocratică. Chiar și domeniile considerate tradițional americane, precum studiile globale, istoria contemporană sau inteligența artificială, se dezvoltă acum în laboratoare și institute europene cu resurse din ce în ce mai competitive.