Creșterea prețului petrolului la 150 de dolari pe baril ar putea declanșa o recesiune globală, afectând economiile din întreaga lume.
Impactul s-ar resimți prin scumpirea energiei, majorarea costurilor de producție și reducerea consumului.
Avertismentul a fost lansat de Larry Fink, directorul BlackRock, cel mai mare administrator de active la nivel global. Fink a declarat pentru BBC că, dacă Iranul „rămâne o amenințare” și prețurile petrolului rămân ridicate, acest lucru va avea „implicații profunde” pentru economia mondială. BlackRock gestionează în prezent active în valoare totală de 14 trilioane de dolari, fiind unul dintre cei mai mari investitori în companiile importante din lume.
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat mișcări bruște pe piețele financiare, pe măsură ce oamenii încearcă să anticipeze evoluția costurilor energiei.
Fink a prezentat două scenarii. Pe de-o parte, conflictul se va rezolva și Iranul va reintra în comunitatea internațională, iar prețul petrolului poate scădea sub nivelul anterior războiului. Dacă Iranul rămâne o amenințare, „petrolul ar putea depăși 100 de dolari, chiar 150, ceea ce ar avea implicații profunde asupra economiei și ar provoca o recesiune severă și abruptă.
Oficialul suibliniază că țările trebuie să fie pragmatice în mixul energetic și să folosească toate sursele disponibile. Totodată, furnizarea de energie ieftină este esențială pentru creșterea economică și nivelul de trai.
„Creșterea prețurilor la energie este o taxă foarte regresivă. Îi afectează mai mult pe cei săraci decât pe cei bogați”, spune Fink.
Regatul Unit are deja energie solară, eoliană și hidrocarburi. Însă, dacă barilul de petrol va ajunge la 150 de dolari timp de trei sau patru ani, „am putea vedea multe țări îndreptându-se rapid către energia solară și eoliană”.
„Țările nu ar trebui să depindă de o singură sursă”, adaugă el. „Folosește ceea ce ai fără îndoială, dar și îndreaptă-te agresiv către surse alternative”, explică șeful BlackRock
Unii analiști au comparat actuala situație cu perioada premergătoare crizei financiare din 2007-2008. Prețurile la energie cresc, iar unele companii au arătat fisuri în sistemul financiar. BlackRock a avut retrageri limitate de capital din fondurile de credit privat, efectuate de investitori îngrijorați. Fink este însă sigur că nu se va repeta acea criză financiară, când mai multe bănci s-au prăbușit sau au fost salvate.
Problemele unor fonduri reprezintă doar o mică parte din piața generală. Fink consideră că investițiile în inteligența artificială nu sunt exagerate și că nu există nici o bulă.
„Am putea avea unul sau două eșecuri în AI? Sigur, sunt de acord”, spune el, subliniind totuși potențialul tehnologic.
Cea mai mare problemă pentru dezvoltarea AI în SUA și Europa îl reprezintă costul energiei. China investește masiv în energia solară și nucleară, în timp ce, în Europa, „văd doar discuții, nici o acțiune”.
„În SUA, chiar dacă suntem relativ independenți energetic, trebuie să ne concentrăm pe energia solară. Avem nevoie de energie ieftină pentru a susține AI-ul”, a mai spus Fink.
Acesta a menționat în scrisoarea sa anuală către acționari că boom-ul AI poate accentua inegalitatea. Asta, deoarece doar câteva firme și investitori vor beneficia direct. Totuși, el a declarat pentru BBC că AI-ul va crea „un număr uriaș de locuri de muncă”. Multe dintre acestea vor fi de„electricieni, sudori și instalatori.
În schimb, cererea pentru anumite locuri de muncă ar putea scădea pe măsură ce inteligența artificială evoluează. Asta va determina o regândire a rolurilor necesare, deoarece societatea se schimbă și evoluează în permanență.