De ce în Germania sunt cele mai mari prețuri la benzină din UE

În Germania se practică în prezent cele mai ridicate prețuri la benzină din toată Uniunea Europeană, mult peste media continentală.

Creșterea prețurilor este urmarea combinării taxelor mari pe combustibili și a accizelor pentru emisii de CO2, fiind amplificată și de contextul internațional, în special de tensiunile geopolitice care afectează costul petrolului la nivel european.

De ce plătesc șoferii din Germania pentru benzină mai mult decât restul europenilor

Germania a fost serios afectată de creșterea prețurilor la benzină comparativ cu restul Uniunii Europene. Un grup de lucru înființat de guvernul german are ca scop contracararea acestei situații, expunând totodată escrocheria cu profit a companiilor petroliere, transmite Euronews.

Uber va investi până la 1,25 miliarde de dolari în Rivian

17:28

Scumpirea benzinei poate stimula vânzările de electrice și hibride

16:39

ANALIZĂ

Escaladarea războiului din Iran a determinat creșterea prețurilor combustibililor în toată Europa. Germania a resimțit această evoluție mai puternic decât majoritatea țărilor. Concret, benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, mult peste media UE.

Contrastul cu vecinii este evident. Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia de 3,6%, Luxemburg 3,5%. În schimb, Slovacia și Ungaria au avut creșteri de doar 0,1%.

Comisia Europeană, care publică săptămânal date în „Oil Bulletin”, a semnalat creșterile semnificative din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda. Cele mai ridicate prețuri la benzină din Europa se înregistrează în Olanda, unde media a ajuns la 2,17 euro pe litru, Germania ocupând locul doi, cu aproximativ 2,08 euro pe litru. Finlanda se află și ea în top, atât la benzină, cât și la motorină.

De unde provin diferențele de preț

Diferențele între țări se explică prin structurile naționale de taxe și accize. Germania percepe taxe energetice mari pe combustibilii fosili și adaugă costuri suplimentare pentru emisiile de CO2, ceea ce crește prețul final plătit de consumatori.

În alte țări europene, TVA-ul, accizele pe combustibil și pe CO2 sunt structural mai mici. Cu toate acestea, creșterea recentă a fost considerată disproporționată de guvernul german. În aceste condiții, a fost înființat un grup de lucru în cadrul coaliției pentru a analiza ce lecții pot fi învățate de la partenerii din UE.

Unele țări au acționat deja. Croația și Ungaria au introdus plafoane de preț la stațiile de alimentare. În Croația, prețurile au crescut inițial cu aproximativ patru eurocenți pe litru, dar plafonul va limita majorările ulterioare și va fixa prețul la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie.

În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deși măsura se aplică doar rezidenților. Asta înseamnă că turiștii străini vor plăti mai mult. În Austria, însă, se aplică o regulă diferită. Stațiile de alimentare pot majora prețurile doar o dată pe zi, mai exact la prânz. În schimb, reducerile sunt permise în orice moment.

Politicienii critică companiile petroliere

Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a criticat scumpirea rapidă a combustibililor, pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime, și scăderea lentă a acestora ulterior, afirmând că guvernul vrea să „spargă acest mecanism”. Reiche a propus ca stațiile de alimentare să fie limitate la o singură majorare de preț pe zi.

O echipă de lucru a acuzat companiile petroliere de posibile practici speculative, în timp ce autoritățile evaluează măsuri pentru a proteja consumatorii. Potrivit unui studiu citat de publicația Handelsblatt, companiile petroliere folosesc frecvent crizele pentru a crește brusc prețurile.