China a creat un „Soare artificial” care arde de 5 ori mai fierbinte decât cel real, timp de 1.000 de secunde

China șochează lumea științifică cu un „Soare artificial”. Un reactor de fuziune nucleară a reușit să mențină o plasmă superîncălzită de peste 158 milioane de grade Fahrenheit – de cinci ori mai fierbinte decât miezul Soarelui – timp de mai bine de 1.000 de secunde. Este cel mai lung interval de stabilitate înregistrat vreodată la un asemenea nivel termic. 

Soarele, detronat în laborator de un „Soare artificial”: plasma chinezilor arde de 5 ori mai intens

Într-o facilitate de cercetare din provincia Anhui, oamenii de știință chinezi de la reactorul EAST Tokamak au făcut ceea ce, până acum, părea imposibil. Au reușit să susțină o plasmă la o temperatură uluitoare de 158 de milioane de grade Fahrenheit (70 de milioane °C) pentru mai bine de 1.000 de secunde – stabilind un record mondial în domeniul fuziunii nucleare. Pentru context, în inima Soarelui temperatura ajunge la aproximativ 27 milioane °F, ceea ce face ca realizarea chinezilor să fie nu doar remarcabilă, ci aproape de neconceput.

Dispozitivul, supranumit sugestiv „soarele artificial”, folosește un sistem complex de confinare magnetică care menține plasma (formată din izotopii de hidrogen – deuteriu și tritiu) în interiorul unei camere de vid în formă de gogoașă. Când este stimulată prin unde radio și câmpuri magnetice extrem de puternice, plasma produce reacții de fuziune identice cu cele care au loc în stele. Miza: să obținem pe Pământ energia care alimentează Universul.

Paşaportul românesc urcă spectaculos pe locul 2 în topul celor mai dorite documente pentru antreprenori. Nomad Capitalist: „Este povestea de succes a anului”

12:45

ANALIZĂ

Dispar sau nu banii cash? Cât numerar mai folosesc europenii în prezent

12:10

Sfântul Graal al energiei curate: fuziunea controlată devine realitate

Fuziunea nucleară este considerată de zeci de ani „Sfântul Graal” al energiei: o sursă aproape inepuizabilă, sigură și complet lipsită de emisii de carbon sau deșeuri radioactive. Dar până acum, cel mai mare obstacol a fost instabilitatea plasmei și imposibilitatea menținerii reacției suficient de mult timp pentru a fi viabilă din punct de vedere energetic.

Recordul de 1.000 de secunde schimbă radical acest peisaj. În sfârșit, cercetătorii au reușit să demonstreze că cele trei condiții esențiale ale fuziunii – temperatură extremă, presiune uriașă și stabilitate – pot fi atinse simultan. Următorul pas: să se ajungă la așa-numita stare de „aprindere” (ignition), în care energia produsă de reacție este mai mare decât cea consumată pentru a o menține. Atunci, electricitatea obținută din fuziune ar putea deveni nelimitată.

China accelerează cursa globală pentru energia viitorului

Performanța din reactorul EAST este doar începutul. China pregătește acum integrarea acestor rezultate în proiecte mult mai mari, precum ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor) din Franța – cea mai ambițioasă inițiativă internațională de fuziune – și în propriul reactor CFETR, aflat în dezvoltare, care vizează obținerea producției comerciale de energie până în anii 2030.

Succesul chinezilor nu doar că întărește poziția lor în fruntea cercetării globale, dar pune și presiune pe alte națiuni să investească mai agresiv în fuziune. În contextul crizei climatice, al epuizării resurselor convenționale și al creșterii cererii globale de energie, fuziunea controlată ar putea fi răspunsul pe care omenirea îl așteaptă de decenii.