China își ascunde adevăratele capacități militare. Shijian-26, un satelit secret, lansat în plină noapte

China a efectuat, joi dimineață, 29 mai, cea de-a noua lansare spațială a lunii, plasând pe orbită satelitul experimental secretiv Shijian-26. Această misiune marchează un nou pas în strategia ambițioasă a Chinei de extindere a capacităților sale tehnologice și militare în spațiu.

O lansare sub acoperirea nopții

Racheta Long March 4B a decolat la ora 07:12, ora Beijingului (04:12 UTC), de la Centrul de Lansare Satelitară Jiuquan, situat în nord-vestul Chinei. În timpul ascensiunii, plăci de izolație termică s-au desprins de pe carenajul rachetei, semn al trecerii prin atmosferă. În mai puțin de o oră, Academia de Tehnologie pentru Zboruri Spațiale din Shanghai (SAST) a anunțat succesul lansării.

Un satelit misterios cu scopuri multiple

Deși autoritățile chineze nu au oferit detalii sau imagini ale satelitului, Shijian-26 a fost descris oficial ca fiind un vehicul experimental destinat realizării de studii naționale asupra terenurilor, gestionării mediului și altor activități esențiale pentru dezvoltarea economică a Chinei. Totuși, caracterul secret al misiunii și lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind scopurile sale reale.

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Satelitul a fost dezvoltat în colaborare de Dongfanghong Satellite (parte a CAST), Institutul de Tehnologie din Harbin (HIT) și Institutul de Optică, Mecanică Fină și Fizică din Changchun (CIOMP), sub egida Academiei Chineze de Științe (CAS). Implicarea CIOMP, specializat în teledetecție și tehnologii optice avansate, sugerează posibile aplicații legate de observații militare sau spionaj.

Moștenirea programului Shijian

Seria Shijian este recunoscută pentru testarea de tehnologii avansate. Lansările anterioare au inclus:

• Shijian-25, care a testat tehnologii de realimentare orbitală și prelungirea duratei de viață a sateliților;

• Shijian-21, care a tractat un satelit defect către o orbită cimitir;

• Shijian-17, care a demonstrat manevre de proximitate și capacități de operare în apropierea inelului geostaționar.

Alte exemple notabile sunt Shijian-19, un satelit științific recuperabil, și masivul Shijian-20, cu o greutate de 8.000 de kilograme.

Această misiune are loc într-un context de intensificare a activității spațiale chineze. Cu doar câteva ore înainte, compania privată Sepoch a efectuat un test de decolare verticală și amerizare, iar de la Xichang a fost lansată sonda Tianwen-2, destinată explorării asteroidului Kamoʻoalewa, un cvasi-satelit al Pământului. Misiunea Tianwen-2, care a început o călătorie de un an în spațiul heliocentric, s-a desfășurat sub un văl de secretomanie – fără transmisii live și fără imagini oficiale ale sondei.

Lansări comerciale și progrese tehnologice

Tot în această perioadă, China a reluat zborurile rachetei Kinetica-1 (Lijian-1), operată de CAS Space, divizia comercială a Academiei Chineze de Științe. Aceasta a lansat pe 21 mai șase sateliți, inclusiv:

• Taijing-3 (04) și Taijing-4 (02A), sateliți cu tehnologie de radar cu apertură sintetică și imagistică optică;

• Xingrui-11 și Xingjiyuan-1, sateliți de observare multispectrală și inteligență artificială;

• Cube-108-001, dotat cu un detector GNSS pentru studierea occultării semnalelor;

• Xiguang-1 (02), echipat cu un instrument multispectral.

Prin aceste lansări și prin intensificarea programului Shijian, China își consolidează poziția de putere spațială emergentă, dezvoltând tehnologii avansate care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare. Ritmul alert al acestor misiuni indică un angajament strategic față de prezența pe termen lung în spațiu și de explorarea noilor frontiere tehnologice.