Chiar dacă inteligența artificială avansează rapid, lumea digitală care se conturează în jurul ei funcționează fără reguli clare. Giganții tech și startup-urile emergente se luptă pentru a defini protocoalele care vor guverna interacțiunea dintre oameni și sisteme inteligente.
Fiecare salt tehnologic major a fost acompaniat de un set de protocoale care au organizat haosul: USB-ul a standardizat conexiunile, IP-ul a oferit identitate fiecărui dispozitiv conectat la internet, iar SMTP-ul a făcut posibilă trimiterea de e-mailuri. Dar inteligența artificială schimbă complet regulile jocului. Nu mai este vorba doar despre date sau dispozitive, ci despre entități capabile să ia decizii, să învețe, chiar să colaboreze sau să concureze cu oamenii.
AI-ul de azi ridică întrebări fundamentale: Cum va coexista cu omul? Cum vor colabora între ele entitățile inteligente? Și, mai ales, cine va defini protocoalele care reglementează aceste interacțiuni? Companii ca Anthropic sau Google au lansat deja standarde preliminare – precum Model Context Protocol sau Agent2Agent – însă nimic nu e universal, și totul e încă în stadiu incipient. În absența unor norme clare, dezvoltarea AI se desfășoară într-un vid normativ periculos, scrie Business Insider.
Un caz concret al noii paradigme vine de la Freysa, un agent AI creat pentru a interacționa cu oameni în moduri neobișnuite – cum ar fi să fie „sedus” sau convins să cedeze fonduri digitale. Acest joc complex, susținut de tehnologii precum enclavele securizate, duce ideea de „agent suveran” la un alt nivel: un AI care își poate gestiona singur cheile private, accesul la bani și propria evoluție.
Compania din spatele acestui experiment este Eternis AI, care a atras deja 30 de milioane de dolari de la investitori precum Coinbase Ventures. Miza nu este doar divertismentul, ci testarea unor protocoale reale de co-guvernare între om și AI – o premisă esențială dacă ne așteptăm ca AI-ul să devină un actor economic activ, capabil să preia o parte semnificativă din munca umană.
În timp ce AI-ul pare să devină din ce în ce mai autonom, cadrul legal și etic rămâne ancorat în trecut. Exemple precum scanarea masivă a cărților fără acordul autorilor de către OpenAI au generat procese și scandaluri – dar niciun protocol clar nu reglementa aceste acțiuni. Unele companii au mers până la a considera achiziția unor edituri pentru a securiza datele de antrenament ale modelelor AI.
Între timp, liderii industriei încep să recunoască importanța protocoalelor, dar nu sunt de acord asupra formei lor. Unii, precum Tiago Sada de la Tools for Humanity, susțin crearea de protocoale deschise, care să nu fie supuse cenzurii și să fie disponibile oricui. Alții preferă sisteme închise, controlate de corporații.