Mod intunecat

Mod Luminos

Prima pagină » Tot ce trebuie să știi despre armele nucleare. Trump cere reluarea testelor. Ce-ar putea să însemne asta?

Tot ce trebuie să știi despre armele nucleare. Trump cere reluarea testelor. Ce-ar putea să însemne asta?

01 nov. 2025, 17:07,

Evantia Barca în Macroeconomie

ANALIZĂ

Tot ce trebuie să știi despre armele nucleare. Trump cere reluarea testelor. Ce-ar putea să însemne asta?

Trump a cerut mai multe teste nucleare. Ce-ar putea să însemne asta? / Foto: Freepik

Planul lui Donald Trump de a relua testele nucleare ar putea să zdruncine atât politica globală de neproliferare a acestui tip de armament, cât și echilibrul strategic mondial. Statele Unite nu au mai testat explozia unui focos nuclear din 1992. Rusia nu a mai efectuat un test nuclear de peste 30 de ani. Ultima detonare a avut loc în 1990. China a încheiat și ea propria serie de teste în 1996. Singura țară care a efectuat teste nucleare în secolul XXI este Coreea de Nord, care a detonat ultima bombă de acest tip în 2017. După aproape un deceniu de aparentă liniște, tema revine pe agenda publică internațională. În ultimele luni, toate cele trei super-puteri par să-și fi reluat activitatea în acest sector. Ce se va întâmpla dacă se încurajează unele pe altele să persevereze? Cele mai recente declarații ale președintelui american nu fac decât să tensioneze și mai mult un peisaj global modelat de crize. Ar putea fi semnificativ și faptul că tratatul New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de SUA și Rusia, urmează să expire în luna februarie.

O nouă eră a testelor nucleare americane

Armele nucleare reprezintă avantajul strategic al unui cerc foarte restrâns de super-puteri. Așa-numitul „Grup al celor cinci” include statele recunoscute oficial, prin Tratatul de Neproliferare, ca puteri nucleare. Acestea sunt Rusia, SUA, China, Franța și Regatul Unit. Alte trei țări – India, Pakistan și Coreea de Nord – și-au declarat deschis arsenalul nuclear, în timp ce Israelul este considerat o putere nucleară tăcută, fără confirmare oficială. Deși există un moratoriu global care ar împiedica dezvoltarea în acest domeniu, de fapt toate aceste state și-au păstrat atât infrastructura, cât și know-how-ul necesar reluării testelor în orice moment.

Președintele american Donald Trump declara zilele trecute că a instruit Departamentul Apărării să reia testele nucleare „pe o bază egală” cu rivali precum Rusia și China. Nu este clar dacă s-a referit la teste cu detonare efectivă a focoaselor. Dacă ar fi așa, asta ar inversa decenii de politică americană și ar încălca o interdicție globală de facto. Sau, poate, s-a referit la extinderea unui program deja existent, care testează sistemele de livrare. În acest din urmă caz, ar fi vorba de rachete balistice intercontinentale, capabile să transporte focoase nucleare.

Populația lumii, împărțită pe generații. Ce grupă de vârstă domină acum planeta

20:11

ANALIZĂ

Populația lumii, împărțită pe generații. Ce grupă de vârstă domină acum planeta

Piața auto second hand din România, printre cele mai înșelătoare din Europa: kilometraj fals și daune nedeclarate

19:15

Ideea de a reveni la testele nucleare cu explozie n-ar fi tocmai nouă în cercul de apropiați al lui Trump. În primul său mandat, diverși oficiali de rang înalt au luat în considerare această posibilitate. Vara trecută, Robert O’Brien, fost consilier pentru securitate națională, a pledat public pentru reluarea testelor la scară completă. O’Brien argumenta că Statele Unite trebuie să-și mențină superioritatea tehnică și numerică asupra arsenalelor combinate ale Rusiei și Chinei.

Rusia a anunțat testarea unor echipamente capabile să transporte focoase nucleare

Bloomberg dedică o amplă analiză planurilor lui Trump de reluare a testelor nucleare și implicațiilor geopolitice globale ale unei eventuale decizii în acest sens. Articolul explică pe larg istoricul acestor teste, dar, mai ales riscurile, costurile și impactul unei astfel de acțiuni asupra stabilității globale. Strategia Americii ar putea antrena reacții ale altor puteri nucleare, spun analiștii Bloomberg.

Trump și-a prezentat noua directivă ca pe o reacție la programele de testare derulate recent de alte state, scrie Bloomberg. Într-adevăr, declarațiile sale au urmat anunțului Rusiei privind testarea reușită a unei rachete de croazieră și a unei drone-torpilă, ambele capabile să transporte focoase nucleare. Niciunul dintre testele Rusiei nu a implicat, însă, o explozie nucleară.

SUA au încetat să detoneze focoase nucleare în 1992

Statele Unite nu au mai testat explozia unui focos nuclear din 1992. Încetarea acestor exerciții a fost decisă de președintele George H. W. Bush, printr-un moratoriu. De atunci, arsenalul american se bazează exclusiv pe modele verificate, pe simulări pe computer și pe experimente subcritice, care nu ajung până la detonarea unui focos.

La rândul ei, Rusia nu a mai efectuat un test nuclear de peste 30 de ani. Ultima detonare a avut loc în 1990. China a încheiat și ea propria serie de teste în 1996. Cele trei puteri sunt semnatare ale Tratatului pentru Interzicerea Completă a Testelor Nucleare, negociat la începutul anilor ’90 și deschis pentru semnare în 1996.

Deși, în realitate, niciuna dintre ele nu a ratificat acordul – ceea ce înseamnă că acesta nu a intrat vreodată oficial în vigoare -, toate aceste state respectă prevederile acestui document. La fel procedează și alte țări cu arme nucleare, precum India și Pakistan, deși nici ele nu au semnat tratatul. Singura țară care a efectuat teste nucleare în secolul XXI este Coreea de Nord, care a detonat ultima armă nucleară în 2017.

De ce testele nucleare nu mai sunt neapărat necesare

Dispozitivele nucleare necesită o sincronizare precisă între o serie de variabile, respectiv timp, temperatură, presiune și materiale. În primele etape ale dezvoltării, testele fizice i-au ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine aceste variabile și să examineze efectele exploziei asupra țintelor, asupra radiației și asupra căldurii. Prima detonare a avut loc în deșertul din New Mexico, în 1945. În cadrul Proiectului Manhattan, au fost efectuate bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki. Decenii la rând, statele dezvoltatoare au folosit poligoane izolate pentru a verifica noile modele și, mai ales, pentru a-și demonstra puterea militară.

Cea mai modernă armă nucleară americană este bomba aeropurtată B61-13, o versiune evoluată a seriei create în anii 1960. Aceasta a fost perfecționată de-a lungul a zeci de ani, prin testări și modernizări succesive. Progresele tehnologice au făcut, însă, ca varianta actuală să fie dezvoltată fără să se fi înregistrat vreodată vreo explozie reală. Procesul a fost ajustat doar folosind simulări computerizate și date din testele anterioare.

Costuri uriașe și riscuri geopolitice majore

O reluare a testelor nucleare la scară completă în Statele Unite ar necesita mai mulți ani de pregătire și ar costa sute de milioane de dolari, potrivit lui Daryl G. Kimball, director executiv al Asociației pentru Controlul Armelor. Reluarea acestor activități ar putea declanșa o nouă cursă globală a înarmării. Aceasta competiție, precizează sursa citată, nu s-ar desfășura doar între superputeri. Ar participa și alții, subminând decenii de eforturi de neproliferare. Moscova a avertizat deja că, dacă Washingtonul va sfida interdicția globală, Rusia va „acționa în consecință”.

Comentariile ambigue ale lui Trump vin într-un moment fragil pentru diplomația nucleară și contrazic apelurile sale anterioare la denuclearizare. Poate e semnificativ și faptul că tratatul New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de SUA și Rusia, urmează să expire în februarie.

Echilibrul global al focoaselor nucleare

Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu aproximativ 4.300 de focoase desfășurate și stocate. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu o estimare de 3.700 de focoase, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

China rămâne un actor mai mic, cu circa 600 de focoase, dar serviciile americane de informații avertizează că Beijingul își extinde rapid arsenalul. Diferența numerică dintre cele trei mari puteri nu reflectă doar capacitatea lor militară, ci și strategia de intimidare și disuasiune care definește politica globală de securitate.

Cine ar avea de câștigat din reluarea testelor?

Evaluările anuale realizate de laboratoarele nucleare americane și de comandamentul strategic al Statelor Unite arată că arsenalul actual este sigur, fiabil și eficient. Concluziile oficiale precizează că nu există motive tehnice pentru reluarea testelor cu explozie.

Între anii 1940 și 1990, SUA și Rusia au efectuat împreună aproape 2.000 de teste, acumulând suficiente date pentru a susține modernizările viitoare. Analistul William Alberque, cercetător la Pacific Forum, afirmă că o reluare a testelor ar „deschide ușa Chinei” să procedeze la fel, fiind singura dintre marile puteri care are nevoie reală de noi date experimentale.

De la explozii în aer liber la testări subterane

Istoria acestor testări este o saga zbuciumată. Primele teste nucleare au fost efectuate în aer liber, fie prin detonăru la sol, fie prin lansarea lor din avion. Aceste teste atmosferice au oferit date prețioase cu privire la dimensiunea sferei de foc și a nivelul radiațiilor. Aceste teste au reprezentat, însă, riscuri uriașe pentru sănătatea publică, având în vedere că vântul și ploile răspândeau particule radioactive pe arii largi, multe dintre ele populate. Cel mai grav incident a fost testul Castle Bravo, realizat de SUA în 1954, pe atolul Bikini, care a produs o explozie de peste două ori mai puternică decât estimările inițiale.

Ca urmare a acestor semnale de alarmă cu privire la sănătate și la mediu, a fost semnat, ulterior, Tratatul Parțial de Interzicere a Testelor Nucleare, în 1963. Acordul a interzis testările în atmosferă și sub apă, orientând marile puteri către experimente subterane. Ultimele teste atmosferice ale Americii și ale Rusiei au avut loc în 1962. China – care nu a semnat tratatul – și-a încheiat seria testelor abia în 1980.

Riscurile ascunse ale testelor subterane

Testele subterane presupuneau detonarea focoaselor într-o cavitate adâncă, menită să rețină căldura, presiunea și radiațiile. Metoda oferea un grad sporit de secretizare, împiedicându-i pe eventualii rivali să realizeze analiza externă a rezultatelor.

Totuși, siguranța acestui tip de test a rămas doar parțială: solul și apele subterane riscau contaminarea radioactivă, iar unele teste s-au soldat cu accidente. În 1962, testul francez Beryl din Algeria a scăpat de sub control, eliberând gaze fierbinți și materiale radioactive – printr-o fisură a muntelui unde fusese amplasată bomba.

Rusia testează noile generații de arme nucleare

Rusia și-a reluat acum testele cu rachete balistice strategice, dar fără detonări nucleare. În 2023, Vladimir Putin a confirmat finalizarea testelor pentru sistemul de rachete intercontinentale Sarmat, capabil să transporte mai multe focoase și să atingă ținte aflate la mii de kilometri. Totodată, Moscova a construit temutul Burevestnik – o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, concepută pentru o rază de acțiune teoretic nelimitată. Imaginile, publicate de agențiile ruse de stat, au fost percepute în principal ca un semnal politic menit să reafirme paritatea strategică a Rusiei cu Statele Unite.

Rusia susține că noile arme sunt doar un răspuns la instalarea sistemelor americane de apărare antirachetă în Europa și Asia. Kremlinul acuză Washingtonul că încearcă să anuleze echilibrul nuclear global stabilit după Războiul Rece. Totuși, experții occidentali consideră că multe dintre aceste programe sunt mai degrabă instrumente de presiune diplomatică decât realizări tehnice confirmate. Analistul Pavel Podvig, de la ONU, afirmă că Rusia folosește retorica armelor „invincibile” mai ales pentru a-și construi și întări imaginea internă de superputere.

Semnalele contradictorii ale Moscovei

În octombrie 2023, Putin a anunțat retragerea Rusiei din procesul de ratificare a Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare. Deși Kremlinul afirmă că nu intenționează să reia testele, mișcarea a fost interpretată ca un avertisment către Washington, scrie sursa citată.

Veștile recente ar putea fi chiar îngrijorătoare. Observatorii internaționali au remarcat o activitate neobișnuită în jurul poligonului Novaya Zemlya, unde au avut loc testele sovietice din anii 1960. Sateliții comerciali au detectat construcții noi și transporturi de echipamente, sugerând o posibilă reactivare a infrastructurii nucleare.

Îngrijorări privind noile arme testate de Rusia

Totodată, narațiunile Rusiei sunt impresionante. Racheta de croazieră 9M730 Burevestnik poate transporta un focos nuclear și funcționează cu reactor atomic. Nucleul rachetei se bazează pe fisiune, adică pe divizarea atomilor pentru eliberarea energiei. Acest sistem îi oferă rachetei o autonomie aproape nelimitată. În octombrie, Rusia a anunțat un zbor-test de circa 15 ore, în cursul căruia au fost parcurși aproximativ 14.000 de kilometri.

Deși arma a fost proiectată să ocolească sistemele de apărare aeriană și antirachetă, eficiența ei rămâne neclară. Jeffrey Lewis, expert în arme nucleare, spune că nu se știe dacă Burevestnik depășește rachetele de croazieră convenționale. America dispune de sateliți sensibili în orbită geostaționară, parte a Space-Based Infrared System, capabili să detecteze aceste lansări. De asemenea, există sisteme convenționale pentru doborârea rachetelor de croazieră.

Ca parte din acest șir de aparente pregătiri, Trump i-a cerut armatei să dezvolte și să implementeze sistemul Golden Dome. Acesta este conceput să respingă orice amenințare aeriană asupra Americii. Această npuă cursă a înarmărilor este absurdă și costisitoare, comentează criticii. „Nu există victorie la final. Este doar un ciclu costisitor între părți”, spun ei.

Citește și

Un studiu Revolut arată că o treime dintre români au pierdut bani urmând sfaturi financiare din mediul online