Comisia Europeană ajută fermierii români cu 11,5 milioane €

Comisia Europeană va sprijini fermierii români afectați de vremea rea cu un ajutor financiar în valoare de 11,5 milioane de euro.

Această măsură vine în contextul pierderilor semnificative suferite în agricultură din cauza secetei, inundațiilor și altor fenomene climatice care au compromis producțiile din 2025.

Fermierii români, sprijiniți de Comisia Europeană cu 11,5 milioane €

Foto: Freepik

Investițiile în sectorul spațial ating un nivel istoric. Ce tehnologii au atras cele mai mari sume de bani

21:18

Fenomenul „set-jetting”: cum au ajuns filmele și serialele să sufoce destinațiile turistice

20:37

Comisia Europeană va aloca 11,5 milioane de euro fermierilor români afectați de înghețurile târzii, grindină și ploi abundente. Ajutorul financiar poate fi suplimentat cu până la 200% din fonduri naționale. Acesta va compensa pierderile majore suferite de agricultori în urma fenomenelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al CE.

Executivul european a anunțat că a aprobat o alocare totală de aproape 50 de milioane de euro din rezerva pentru agricultură. Suma va fi destinată sprijinirii fermierilor din sectorul fructelor și legumelor din șase țări din blocul comunitar. Este vorba despre România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria. Măsura vine ca răspuns la pagubele semnificative cauzate recent de condițiile meteorologice nefavorabile.

Conform propunerii Comisiei, România va primi 11,5 milioane de euro. Aceasta este a doua cea mai mare sumă. Cel mai mare buget, de 14,8 milioane de euro, va fi alocat Poloniei. De asemenea, Ungaria va primi 10,8 milioane de euro, Bulgaria 7,4 milioane, Letonia 4,2 milioane și Lituania 1,1 milioane. Statele membre pot adăuga fonduri proprii de până la 200% din sprijinul oferit de Uniunea Europeană. Scopul este acela de a crește impactul acestei măsuri.

Condiții meteo atipice în unele țări europene

„Fenomenele meteorologice mai frecvente și extreme, care afectează de această dată fermierii din șase state membre, evidențiază volatilitatea și incertitudinea condițiilor de muncă ale fermierilor. Este mai important ca niciodată să atenuăm schimbările climatice, dar și să ne adaptăm la acestea. Săptămâna aceasta am vizitat proiecte de irigații în România și Bulgaria, înființate pentru a ajuta fermierii să facă față secetei recurente. Actuala PAC conține, de asemenea, dispoziții privind instrumentele de gestionare a crizelor și a riscurilor, care vor fi consolidate în continuare în cadrul următoarei PAC. Ajutorul de astăzi va aduce o mică ușurare fermierilor care și-au pierdut culturile și veniturile în acest an”, a declarat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și sectorul alimentar.

Fenomenele meteo extreme, precum înghețurile târzii urmate de grindină și ploi abundente, au compromis recoltele de fructe, legume, nuci și semințe în toate cele șase țări vizate. Situația meteorologică a fost una atipică în mai multe state europene.

România s-a confruntat cu înghețuri târzii care au distrus mugurii și florile pomilor fructiferi, afectând grav producția din acest an. În Bulgaria, spre exemplu, iarna blândă și temperaturile ridicate din februarie au determinat o înflorire prematură a pomilor fructiferi. Au urmat înghețuri severe în lunile martie și aprilie, care au afectat grav culturile de migdale, mere, caise, cireșe, piersici, pere, prune și nuci.

În Letonia, valurile de căldură din aprilie au fost urmate de ploi torențiale și îngheț. Acestea au dus la distrugerea culturilor de pomi fructiferi, fructe de pădure, legume și semințe precum mazărea, dovlecii și inul. Lituania s-a confruntat cu un scenariu similar. Căldura timpurie a accelerat dezvoltarea culturilor, însă temperaturile scăzute din aprilie și mai au compromis recoltele de mere, coacăze, cireșe, pere, prune și fructe de pădure.

De asemenea, în Ungaria, înghețurile din aprilie și mai au afectat aproape întreaga țară. S-au înregistrat pierderi importante la culturile de mere, caise, cireșe, piersici, pere și gutui. În Polonia, fermierii au avut de înfruntat episoade prelungite de îngheț și, ulterior, de furtuni violente de grindină. Aceste fenomene au compromis fructele de pădure, coacăzele, cireșele și cultura de castraveți.

Ce prevede următorul exercițiu PAC

Pentru ca această măsură excepțională să-și producă efectele rapid, Comisia Europeană recomandă ca plățile către fermieri să fie efectuate cât mai curând posibil. Cele șase state membre ale Uniunii beneficiare trebuie să finalizeze distribuirea fondurilor până la 30 aprilie 2026.

Rezerva pentru agricultură, parte a Politicii Agricole Comune (PAC 2023-2027), pune la dispoziție cel puțin 450 de milioane de euro anual. Banii sunt destinați sprijinirii fermierilor în fața crizelor de piață sau a evenimentelor excepționale care afectează producția ori distribuția.

În perspectiva următorului exercițiu PAC (2028-2034), Comisia Europeană intenționează să dubleze bugetul rezervei pentru situații de criză. Astfel, va consolida capacitatea de reacție și reziliența agriculturii europene în fața schimbărilor climatice și a instabilităților economice.