Principalele riscuri economice pentru țările BERD din Europa. Ce spune noul raport despre România

Riscurile economice afectează creșterea în țările EBRD din Europa. Competitia Chinei și incertitudinile comerciale presează exporturile din regiune, scrie Euronews.

Ungaria, România și Slovenia se confruntă cu perspectivele economice diminuate. Tarifele externe și concurența chineză au redus exporturile acestor state, arată raportul BERD.

Creșterea în cele 43 de țări unde BERD investește a urcat de la 2,8% în 2024 la 3,3% în prima jumătate a anului 2025.

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta

13:25

Previziuni și riscuri economice în a doua jumătate a anului

După o primă jumătate mai puternică decât se estima, BERD anticipează o încetinire a creșterii economice. Regiunile vizate includ Asia Centrală, sudul și estul Mediteranei, Europa Centrală și statele baltice. Raportul nu include regiunile recent alăturate, precum Africa Subsahariană sau Irak.

Principalele riscuri economice menționate de BERD includ tensiuni comerciale și cerere globală slabă. Totuși, organizația estimează o accelerare a creșterii în 2026, cu un PIB de 3,3%.

Țările cele mai afectate de riscuri economice

Țările cu ajustări negative în prognoze includ majoritatea membrilor UE din Europa Centrală și statele baltice. Slovenia a înregistrat o reducere de 1,2% în creștere economică, urmând să atingă doar 0,7%. Exporturile către SUA au scăzut semnificativ, reprezentând 1% din PIB.

Ungaria și-a văzut prognoza redusă cu 1%, fiind estimată o creștere de 0,5%. Investițiile întârziate și fondurile europene înghețate, alături de costuri financiare ridicate, au afectat economia. Slăbiciunea sectorului industrial german a influențat și rezultatele acestei țări.

Letonia și Estonia au înregistrat scăderi de 0,9% și 0,8% în prognoze. Cele nouă țări din Europa Centrală și statele baltice vor avea o creștere economică medie de 2,4% în 2025 și 2,7% în 2026.

Factori care amplifică riscurile economice

Riscurile economice suplimentare includ cererea externă slabă, reducerile bugetare și tarifele mai mari aplicate exporturilor către SUA. Investițiile în infrastructură ar putea diminua parțial aceste efecte.

Polonia și Lituania au perspective mai bune. Polonia a avut o revizuire pozitivă de 0,2%, cu o creștere estimată de 2,5%, iar Lituania prognoza pentru 2026 a fost majorată cu 0,6%.

Beata Javorcik, economist șef EBRD, a explicat:

„Țările care au performat bine sunt mari și diversificate, mai puțin dependente de exporturi și cu investiții publice substanțiale.”

Ce spune raportul despre România

Polonia a beneficiat de proiecte de infrastructură, tranziție energetică și lucrări legate de apărare. Ucraina a avut previziuni revizuite în scădere cu 0,8%, până la 2,5%, din cauza agresiunii ruse și a recoltei slabe.

În sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria, Grecia și România, creșterea economică a fost revizuită cu 0,3% pentru 2025 și 0,5% pentru 2026. România are cea mai slabă poziție și va trebui să utilizeze fondurile UE pentru a stimula creșterea, mentionează raportul BERD.

Tensiunile comerciale, pe radarul BERD

Tarifele și competiția internațională reprezintă riscuri economice pentru țările europene. Exporturile UE către SUA au un tarif de 15% din august 2025, afectând producția pe termen lung.

„Impactul tarifelor încă nu s-a materializat”, a declarat Javorcik. În plus, competiția din partea Chinei reprezintă un risc economic pe termen lung. China reprezintă un sfert din exporturile globale și exportă mai mult decât Germania și SUA la un loc. Țările noastre exportă produse similare, iar China devine competitor pentru economiile europene.”, a explicat Javorcik.

În ultimul deceniu, China a crescut exporturile de mașini și baterii, produse relevante pentru exporturile multor economii din regiunea EBRD.

Posibile soluții pentru reducerea riscurilor economice

Politica comercială a SUA poate fi o amenințare, dar oferă și oportunități. Tarifele mai mari permit țărilor din Estul Europei să înlocuiască produsele chineze în export.

Investițiile chineze directe în Europa pot sprijini creșterea economică.

„Raportul Draghi de anul trecut recomanda atragerea investițiilor chineze în industria auto și transferul tehnologic către companiile europene”, a spus Javorcik.

Cheltuielile pentru apărare pot stimula PIB-ul, în funcție de infrastructură, proporția de produse locale versus import și dezvoltarea sistemelor de apărare viitoare. Investițiile în cercetare și dezvoltare generează un stimul semnificativ pentru viitoarea creștere economică.