Comisia Europeană reduce semnificativ prognoza de creștere pentru economia României în 2025, la 1,4%

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza privind avansul economiei românești pentru anul 2025, estimând o creștere de doar 1,4%, față de 2,5% cât anticipa anterior. Această ajustare reflectă o serie de incertitudini interne și externe care afectează perspectivele economice ale țării, conform raportului din primul trimestru publicat luni de Executivul comunitar.

În pofida unei ușoare îmbunătățiri a deficitului guvernamental, acesta va rămâne ridicat, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, avertizează Comisia. Deficitul de cont curent este de asemenea problematic, fiind prognozat să scadă doar moderat, la 7,9% din PIB în 2025 și 7% în 2026. Aceste cifre indică o vulnerabilitate persistentă a economiei românești, în contextul unor dezechilibre macroeconomice semnificative.

Comisia Europeana, perspective pentru România în 2026: o accelerare moderată

Pentru anul următor, 2026, Comisia Europeană anticipează o accelerare a creșterii economice, cu un avans al PIB-ului de 2,2%. Aceasta va fi susținută de condiții mai favorabile pe plan monetar și de o creștere a încrederii investitorilor, în cazul în care incertitudinile politice și fiscale vor fi atenuate.

Rusii introduc controale la smartphone. Verificări obligatorii în stațiile de metrou

21:44

SUA accelerează mineritul în Alaska și cumpără 10% din Trilogy Metals. Un drum industrial spre resursele critice, în proiect

21:09

Factori care influențează evoluția economică în 2025

Raportul subliniază că, după o creștere modestă în 2024, economia României a început 2025 cu o dinamică susținută în sectoarele construcțiilor, agriculturii și serviciilor, dar aceste evoluții pozitive sunt umbrite de mai mulți factori de risc. Printre aceștia se numără taxele vamale impuse de Statele Unite, care afectează exporturile, precum și volatilitatea politică și fiscală internă care scade încrederea în economie și frânează investițiile și consumul.

Comisia notează că, deși aderarea României la spațiul Schengen și proiectele de modernizare a infrastructurii au stimulat anumite sectoare, incertitudinile fiscale au limitat investițiile private, iar consumul privat și vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere.

Influența taxelor vamale americane și a contextului geopolitic

Deși comerțul direct cu SUA este limitat, majorarea taxelor vamale americane are un impact indirect prin afectarea partenerilor comerciali europeni ai României, ceea ce limitează redresarea exporturilor, în special a celor de produse prelucrate. Totuși, exporturile de servicii și produse agricole au perspective mai bune.

Evoluția inflației și a pieței muncii

Comisia Europeană estimează o inflație de 5,1% în 2025, în scădere față de nivelurile anterioare, dar care va rămâne ridicată, urmând să scadă la 3,9% în 2026. Inflația de bază rămâne ridicată, iar eliminarea plafonului la prețul electricității pentru gospodării ar putea crește costurile interne la energie. Pe de altă parte, prețurile internaționale la energie și sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflației.

Pe piața muncii, tensiunile s-au atenuat, iar rata șomajului este prognozată să scadă la 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026, susținută de creșterea angajărilor în sectorul privat. Ritmul creșterii salariilor nominale, care a fost ridicat în 2024, se va tempera în următorii ani, în contextul unei înghețări a salariilor publice și a unui mecanism de stabilire a salariului minim introdus în 2025.

Consolidarea fiscală și datoria publică

Deficitul guvernamental a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările salariale și de pensii în sectorul public, precum și de plata dobânzilor. Măsurile de consolidare fiscală adoptate la finalul anului 2024, echivalente cu aproximativ 2% din PIB, vor contribui la reducerea deficitului la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026, însă aceste previziuni nu includ impactul reformei fiscale și alte măsuri viitoare.

Datoria publică este așteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 63% în 2026, ca urmare a deficitelor persistente și a creșterii costurilor cu dobânzile.

Riscuri și incertitudini

Comisia Europeană avertizează că riscurile pentru aceste previziuni sunt în mare parte negative, în special dacă incertitudinile politice și fiscale interne persistă sau dacă cererea externă scade mai mult decât se anticipează. În acest context, menținerea stabilității macroeconomice și implementarea reformelor devin esențiale pentru redresarea sustenabilă a economiei românești.