Confruntarea geoeconomică, „cel mai sever risc” identificat în Raportul privind riscurile globale pentru 2026 publicat de Forumul Economic Mondial

Confruntarea geoeconomică, rivalitățile de putere la nivel global și blocajele strategice se află în fruntea listei celor mai severe riscuri pe termen scurt din 2026. Raportul privind riscurile globale al Forumului Economic Mondial semnalează principalele teme pe care liderii mondiali le discută, zilele acestea, la Davos.

Raportul surprinde o schimbare majoră de peisaj, în care confruntarea geoeconomică urcă pe primul loc în topul preocupărilor mediului de afaceri pentru următorii doi ani. Problema care a crescut cel mai rapid și cel mai puternic în clasamentul riscurilor este potențialul efectelor negative ale inteligenței artificiale.

Provocări și „efecte în lanț asupra sistemelor”

Jumătate dintre directorii executivi și ceilalți lideri chestionați au declarat că se așteaptă la perioade turbulente în următorii doi ani, iar doar 1% anticipează un climat calm, potrivit raportului. Imaginea rezultată este aceea a unei lumi „aflate pe marginea prăpastiei”.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

Suntem martorii turbulenței cauzate de războaiele cinetice, a desfășurări armelor economice pentru avantaj strategic și a fragmentării crescânde a societăților. Și pe măsură ce aceste riscuri „aici și acum” se desfășoară, provocările pe termen lung, de la accelerarea tehnologică la declinul mediului, continuă să creeze efecte în lanț asupra sistemelor. În paralel, regulile și instituțiile care au susținut mult timp stabilitatea sunt din ce în ce mai blocate sau ineficiente în gestionarea acestora turbulențe”, scrie Saadia Zahidi, director general al Forumului Economic Mondial, în prezentarea raportului.

Folosirea economiei „ca armă” – îngrijorare majoră pentru liderii globali

Documentul, care a inclus răspunsurile a 1.300 de lideri din guverne, mediul de afaceri și alte organizații, descrie un context în care „confruntarea geoeconomică” devine principala preocupare pentru următorii doi ani — alimentată de competiția în creștere și de folosirea economiei ca armă, prin tarife comerciale, reglementări, lanțuri de aprovizionare și restricții asupra capitalului. Documentul avertizează că acest fenomen ar putea conduce la o contracție semnificativă a comerțului global.

„Este vorba în mare măsură despre conflicte armate între state și despre temerile asociate acestora. În ansamblu, aproape o treime dintre respondenți sunt foarte îngrijorați, în 2026, de implicațiile pentru economia globală și pentru starea generală a lumii”, a declarat Saadia Zahidi pentru CNBC.

Confruntarea geoeconomică, cel mai sever risc pe termen scurt

Îngrijorările legate de riscurile economice pentru următorii doi ani au înregistrat cea mai abruptă creștere dintre toate categoriile analizate de WEF.

„Confruntarea geoeconomică a apărut ca cel mai sever risc în următorii doi ani, în timp ce riscurile economice au înregistrat cele mai accentuate creșteri dintre toate categoriile de risc în intervalul de timp de doi ani, cu îngrijorări tot mai mari cu privire la o recesiune economică, inflație în creștere și potențiale bule de active, pe măsură ce țările se confruntă cu poveri mari ale datoriilor și piețe volatile. Între timp, inegalitatea este din nou identificată ca fiind cel mai interconectat risc global în următorul deceniu, alimentând alte riscuri globale pe măsură ce contractul social dintre cetățeni și guvern se clatină sub presiune”, a scris Zahidi în raport.

Dezinformarea și manipularea informațiilor, pe locul doi în topul riscurilor

Dezinformarea și manipularea informațiilor ocupă locul al doilea în topul riscurilor pe termen scurt, urmate de polarizarea socială — adică adâncirea clivajelor dintre grupuri profund opuse. Inegalitatea este identificată drept cel mai important risc interconectat pe următorii zece ani. Toate aceste evoluții creează obstacole serioase în calea cooperării necesare pentru gestionarea șocurilor economice, concluzionează raportul.

Riscul care a urcat cel mai rapid în clasament este potențialul efectelor negative ale inteligenței artificiale, notează CNBC, care a trecut de pe locul 30 în topul riscurilor pe termen scurt anul trecut, pe locul cinci în clasamentul riscurilor pe termen lung din acest an.

De exemplu, înlocuirea forței de muncă ar putea duce la creșteri masive ale inegalității veniturilor, la diviziuni sociale mai profunde, la scăderea cheltuielilor de consum și la cercuri vicioase de contracție economică și nemulțumire socială, în pofida câștigurilor semnificative de productivitate, avertizează WEF.

Tehnologia poate crea „situații în care oamenii pierd controlul”

Raportul notează că învățarea automată și calculul cuantic converg, iar dezvoltarea lor se accelerează, creând un context „hiper-accelerat” care „ar putea conduce la situații în care oamenii pierd controlul”.

Deși, pe termen scurt, riscurile de mediu au fost „retrogradate” în ordinea priorităților, potrivit Saadiei Zahidi, fenomenele meteo extreme rămân principala preocupare a liderilor chestionați pe următorul deceniu.

Pierderile globale asigurate generate de catastrofe naturale sunt estimate să ajungă la 107 miliarde de dolari în 2025, depășind pragul de 100 de miliarde de dolari pentru al șaselea an consecutiv — o creștere accentuată față de începutul anilor 2000.

Riscurile de mediu coboară în clasament

Raportul avertizează că valurile de căldură extremă, seceta, incendiile de vegetație și alte fenomene meteo extreme vor deveni probabil mai intense și mai frecvente.

Cu toate acestea, riscuri de mediu precum „schimbări critice ale sistemelor Terrei”, „pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor” și poluarea au coborât semnificativ în clasament — reflectând o schimbare a priorităților liderilor globali.

Deși liderii sunt „puternic distrași” de probleme pe termen scurt precum „războaie fără final”, inflație și dezinformare, îngrijorările legate de sustenabilitate persistă, a declarat Zahidi. „Marele risc existențial legat de climă este încă acolo. Dar capacitatea noastră colectivă — și atenția noastră — de a acționa au fost reduse”, a spus ea.

„Coalițiile celor dispuși” sunt esențiale pentru viitorul omenirii

Raportul concluzionează că „coalițiile celor dispuși” sunt esențiale și că parteneriatele între guverne, mediul academic, sectorul privat și cetățeni sunt cruciale pentru creșterea rezilienței și găsirea unor soluții viabile la cele mai mari provocări globale.

Totuși, Zahidi avertizează că „retragerile din multilateralism” și „o nouă eră a competiției” generează îngrijorări serioase, întrucât riscuri precum schimbările climatice și viitoarele pandemii necesită cooperare internațională. „Vom mai fi capabili să lucrăm împreună atunci când va fi nevoie?”, a întrebat ea retoric.