BNR avertizează asupra presiunilor persistente asupra leului: deficitele gemene şi incertitudinile politice menţin riscurile ridicate

Banca Naţională a României (BNR) consideră că riscurile privind evoluţia cursului de schimb al leului se menţin la un nivel ridicat, în condiţiile în care tensiunile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice şi incertitudinile politice interne continuă să influenţeze perspectivele financiare ale ţării. Evaluarea este inclusă în minuta şedinţei de politică monetară din 8 octombrie 2026, publicată marţi, 20 octombrie.

Potrivit documentului, membrii Consiliului de administraţie al băncii centrale au evidenţiat mai mulţi factori care pot amplifica volatilitatea monedei naţionale, între care schimbările de percepţie ale investitorilor faţă de risc, evoluţia politicilor monetare ale principalelor bănci centrale şi ale instituţiilor similare din regiune, precum şi nivelul încă ridicat al deficitului bugetar şi al celui de cont extern. Reprezentanţii BNR au subliniat că structura finanţării acestor dezechilibre este la fel de importantă pentru stabilitatea economică. În plus, situaţia politică internă şi incertitudinile privind continuitatea politicilor economice pot influenţa percepţia investitorilor asupra riscului asociat economiei româneşti.

Stabilitatea politică şi consolidarea fiscală, esenţiale pentru reducerea riscurilor

În cadrul discuţiilor din Consiliul de administraţie al BNR, a fost evidenţiată necesitatea menţinerii stabilităţii politice şi guvernamentale, alături de continuarea procesului de ajustare fiscală. Potrivit băncii centrale, corectarea deficitului bugetar trebuie să urmeze traiectoria stabilită prin Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană.

România, pe locul 20 în Europa la transparenţa pieţei auto second-hand: peste 58% dintre maşinile verificate au daune în istoric

10:22

Bursa de Valori Bucureşti, pe plus: BET a câştigat 0,36%, iar rulajul a rămas sub media anuală

08:57

Atragerea fondurilor europene reprezintă, de asemenea, un element important pentru susţinerea echilibrelor economice. Aceste resurse pot contribui la diminuarea presiunilor asupra poziţiei externe a României şi la limitarea primei de risc suveran, cu efecte asupra costurilor de finanţare atât pentru sectorul public, cât şi pentru companii şi populaţie.

În acest context, evoluţia cursului valutar rămâne strâns legată de capacitatea autorităţilor de a reduce dezechilibrele bugetare şi externe, dar şi de încrederea pieţelor în predictibilitatea cadrului de politici economice.

Cursul euro-leu a accelerat în septembrie şi la începutul lunii octombrie

Membrii Consiliului au remarcat intensificarea deprecierii leului în raport cu euro spre sfârşitul lunii septembrie şi în primele zile din octombrie. Această evoluţie s-a înscris într-un context financiar marcat de modificări succesive ale cotaţiilor de pe piaţa monetară şi de fluctuaţii ale randamentelor titlurilor de stat.

Conform minutei, ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară au avut o evoluţie relativ stabilă în luna august şi în prima parte a lunii septembrie. Ulterior, acestea au început să crească treptat, ajustările fiind mai pronunţate în primele zile ale lunii octombrie.

În cazul titlurilor de stat, randamentele pe termen mediu şi lung au devenit mai volatile în prima parte a lunii septembrie, după care au înregistrat o creştere semnificativă. BNR a asociat această mişcare atât cu tensiunile generate de conflictul din Orientul Mijlociu, cât şi cu situaţia politică internă şi incertitudinile aferente.

O parte importantă a creşterii randamentelor s-a inversat în primele zile ale lunii octombrie, potrivit documentului. Cu toate acestea, cursul de schimb leu-euro a rămas la nivelul superior atins după avansul abrupt de la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie.

În paralel, raportul leu-dolar a crescut considerabil, pe fondul aprecierii semnificative a monedei americane pe pieţele internaţionale. Evoluţia arată că leul a fost influenţat atât de factorii interni, cât şi de mişcările valutare externe.

Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică aversiunea investitorilor faţă de risc

Unul dintre factorii menţionaţi de banca centrală este volatilitatea sentimentului investitorilor la nivel global, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. În perioadele de incertitudine geopolitică, schimbările în apetitul pentru risc pot determina ajustări rapide ale fluxurilor de capital şi ale preţurilor activelor financiare.

BNR a atras atenţia şi asupra influenţei exercitate de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale, precum şi de cele ale instituţiilor monetare din regiune. Diferenţele dintre dobânzi şi aşteptările privind evoluţia acestora pot influenţa atractivitatea activelor denominate în diferite monede.

Pentru economia românească, aceste evoluţii se suprapun peste vulnerabilităţile generate de deficitele gemene. Un deficit bugetar ridicat presupune necesităţi importante de finanţare ale statului, în timp ce deficitul extern reflectă dezechilibrul dintre fluxurile economice cu exteriorul. Modul în care aceste necesităţi sunt finanţate poate influenţa percepţia investitorilor şi presiunile asupra monedei naţionale.

Incertitudini privind măsurile de reducere a deficitului bugetar

Pe lângă riscurile valutare, BNR a semnalat că perspectivele economice sunt afectate de lipsa de claritate privind măsurile care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării fiscale.

Minuta consemnează preocupările membrilor Consiliului cu privire la posibilitatea ca deficitul bugetar să fie menţinut, după încheierea anului curent, pe o traiectorie descendentă sustenabilă. Această traiectorie trebuie să fie compatibilă atât cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cât şi cu obligaţiile care decurg din procedura de deficit excesiv.

Incertitudinile sunt amplificate de contextul politic intern, care poate influenţa calendarul, conţinutul şi predictibilitatea măsurilor fiscale. Pentru pieţele financiare, credibilitatea angajamentelor de consolidare bugetară reprezintă un factor relevant în evaluarea riscului suveran şi a costurilor de finanţare ale economiei.

Euro a fost cotat la 5,3285 lei în şedinţa de marţi

Datele publicate de Banca Naţională a României arată că moneda naţională s-a depreciat uşor în raport cu euro în şedinţa de marţi, 20 octombrie. BNR a calculat un curs de 5,3285 lei pentru un euro, comparativ cu nivelul anterior de 5,3272 lei.

Diferenţa de 0,0013 lei reprezintă o creştere de 0,13 bani a cotaţiei euro, echivalentă cu un avans de aproximativ 0,02%.