Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie

Datele BNR pentru ianuarie–august 2026 arată că austeritatea fiscală nu a corectat încă deficitul extern. Mai îngrijorător decât mărimea acestuia este modul în care este acoperit: investițiile străine directe finanțează doar o zecime din deficit, datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro, iar rezervele BNR nu mai acoperă integral datoria pe termen scurt.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele opt luni ale anului un deficit de 19,925 miliarde de euro, față de 18,983 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii publicate joi de Banca Națională a României. Dezechilibrul extern a crescut astfel cu aproape un miliard de euro de la un an la altul.

Privită separat, luna august nu aduce semne de corecție. Prin compararea cu datele publicate luna trecută pentru ianuarie–iulie, deficitul din august 2026 poate fi estimat la circa 3,6 miliarde de euro, față de aproximativ 3,3 miliarde în august 2025, adică o creștere de peste 10%. Cu alte cuvinte, ajustarea fiscală și cererea internă mai slabă nu se văd încă în conturile externe ale țării.

Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali

13:21

Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția

11:38

Bunuri, servicii și venituri: unde se adâncește dezechilibrul

Principala sursă a deficitului rămâne comerțul cu bunuri. Exporturile au crescut cu 3,4%, la 61,5 miliarde de euro, dar importurile au avansat într-un ritm ușor mai rapid, de 3,5%, până la 83,9 miliarde de euro. Deficitul balanței bunurilor s-a adâncit astfel cu 818 milioane de euro, la 22,4 miliarde de euro. România continuă să importe mai mult decât produce pentru consum și investiții, într-un an în care producția industrială internă este în scădere.

Serviciile rămân principalul amortizor. Excedentul acestora a crescut cu 712 milioane de euro, la 9,34 miliarde de euro, susținut de telecomunicații și IT, cu un sold pozitiv de 5,08 miliarde de euro, în creștere cu 11%, și de transport, cu 4,63 miliarde de euro, în creștere cu 14%. Turismul rămâne însă pe minus, cu un deficit de aproape 3 miliarde de euro: românii cheltuiesc în străinătate aproape dublu față de cât lasă turiștii străini în România.

Două semnale negative vin din zona veniturilor. Deficitul veniturilor primare, care cuprind dividendele, profiturile și dobânzile plătite în străinătate, a crescut cu 295 de milioane de euro, la 6,67 miliarde de euro. În același timp, balanța veniturilor secundare a trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro la un deficit de 219 milioane de euro, deoarece plățile au crescut cu aproape 19%, mult mai repede decât încasările. BNR nu detaliază cauza, însă printre explicațiile posibile se numără contribuțiile la bugetul UE și transferurile private către străinătate.

Investițiile străine nu mai finanțează deficitul

Cea mai importantă schimbare din datele BNR nu este mărimea deficitului, ci modul în care acesta este finanțat. Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat în primele opt luni doar 2,12 miliarde de euro, față de 5,66 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, o scădere de 62%. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 2,22 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 98 de milioane de euro.

Raportate la deficitul de cont curent, investițiile străine acoperă acum doar aproximativ 10,6% din dezechilibru, față de aproape 30% în 2025. Luna august a fost una relativ bună, cu circa un miliard de euro intrați, dar nu schimbă tabloul general. Diferența trebuie acoperită din alte surse, adică în principal prin datorie, într-un moment în care investitorii par să aștepte claritate politică și fiscală înainte de a angaja capital nou în România.

Datoria externă: cine se împrumută și cât de expuși suntem

Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni cu 7,45 miliarde de euro, până la 238,08 miliarde de euro la 31 august. Componenta pe termen lung a urcat cu 1,8%, la 184,78 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt a avansat mult mai rapid, cu 8,5%, până la 53,29 miliarde de euro.

Creșterea vine din mai multe direcții. Datoria administrației publice a urcat de la 126,8 la 129,5 miliarde de euro. În structură, împrumuturile statului au crescut cu 5,4 miliarde de euro, în timp ce titlurile de stat deținute de nerezidenți au scăzut cu 2,6 miliarde de euro, ceea ce sugerează o mutare a finanțării dinspre piețele de capital către creditori instituționali, cel mai probabil prin programele europene. Firmele au adăugat 2,6 miliarde de euro la datoria externă, în special prin credite comerciale și avansuri de la partenerii externi, iar băncile își majorează și ele expunerea, cu 1,1 miliarde de euro.

Indicatorii de vulnerabilitate transmit un mesaj nuanțat. Rezervele valutare ale BNR acoperă acum doar 93,5% din datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală, față de 102,8% la sfârșitul lui 2025. Nivelul se află sub pragul de 100% considerat prudent în practica internațională, chiar dacă s-a îmbunătățit ușor față de iulie. În schimb, gradul de acoperire a importurilor rămâne confortabil, la 5,9 luni, iar rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,5%, de la 17% în 2025, ceea ce indică lipsa unei presiuni imediate de rambursare.

Ce înseamnă pentru leu și pentru economie

Un deficit de cont curent în creștere, combinat cu prăbușirea investițiilor străine, înseamnă o cerere structurală de valută care nu mai este acoperită de intrări stabile de capital. Coroborată cu scăderea rezervelor BNR din ultimele luni, această realitate explică în bună măsură presiunea asupra leului, care a dus euro peste pragul de 5,35 lei. O depreciere graduală a monedei naționale ar putea contribui, în timp, la corectarea deficitului comercial, dar pe termen scurt scumpește importurile și serviciul datoriei în valută.

România rămâne astfel în situația unor deficite gemene, bugetar și extern, ambele ridicate. Nu este vorba de o criză iminentă, dar marja de siguranță se îngustează. Fără un guvern stabil, fără un plan fiscal credibil și fără o revenire a încrederii investitorilor, presiunea asupra leului și asupra ratingului de țară va continua. Următorul comunicat al BNR privind balanța de plăți este programat pentru 16 noiembrie.