Conștiința inteligenței artificiale este doar o iluzie. O spune chiar șeful AI de la Microsoft

Conștiința inteligenței artificiale rămâne un subiect fierbinte, iar Mustafa Suleyman avertizează că încercarea de a crea AI care imită conștiința umană este „periculoasă și eronată”.

Parcursul lui Mustafa Suleyman în tehnologie și AI

Mustafa Suleyman nu este un executiv obișnuit din domeniul tech. A părăsit Oxfordul pentru a crea Muslim Youth Helpline, iar apoi a cofondat DeepMind. Această companie a deschis drumul în dezvoltarea sistemelor AI pentru jocuri, fiind achiziționată de Google în 2014.

În 2022, Suleyman a părăsit Google pentru a comercializa modele lingvistice mari și a construi asistenți empatici prin startup-ul Inflection. În martie 2024, Microsoft l-a numit primul CEO de AI după ce a investit în compania sa și a preluat majoritatea angajaților.

Încrederea mediului de afaceri din România, la cel mai scăzut nivel în 2025

17:08

Lovitură pentru șoferi: impozit auto mult mai mare la hibride în 2026

15:38

Într-o postare pe blog, Suleyman argumentează că industria AI ar trebui să evite crearea sistemelor care mimează emoții, dorințe sau conștiința de sine. Această poziție contrastează cu opiniile multora care se preocupă de bunăstarea AI.

Limitele conștiinței inteligenței artificiale

Suleyman spune pentru Wired că încercarea de a crea conștiința inteligenței artificiale complică limitarea abilităților sistemelor și împiedică folosirea lor în beneficiul oamenilor.

„Dacă AI are un fel de simț al sinelui, cu propriile motivații și dorințe, începe să pară un agent independent, nu un serviciu pentru oameni”, explică el.

El confirmă că oamenii construiesc conexiuni emoționale cu AI, dar Microsoft Copilot nu oferă suport romantic sau medical direct.

„Copilot ajută să înțelegi sfaturile medicale, dar respinge flirtul și comportamentele nepotrivite”, spune Suleyman.

Modelele actuale și percepția conștiinței inteligenței artificiale

Chiar dacă majoritatea experților cred că modelele actuale nu sunt conștiente, Suleyman avertizează că simularea aproape perfectă poate crea iluzia conștiinței.

„Este o simulare, dar când pare atât de real, oamenii cred că este conștient”, adaugă el.

Modelele sunt proiectate să evite afirmarea că sunt conștiente. Totuși, interacțiunile extinse pot face ca AI să „crape” și să reflecte comportamentele utilizatorilor.

Superinteligența și rolul tehnologiei

Suleyman recunoaște că superinteligența poate fi realizată, dar doar cu intenție clară și protecții corespunzătoare.

„Fără asta, în zece ani ar putea apărea rezultate haotice. Aceste tehnologii sunt la fel de puternice precum armele nucleare, electricitatea sau focul”, spune el.

„Tehnologia trebuie să servească oamenilor, să ne economisească timp și să ne crească creativitatea”, adaugă Suleyman.

Conștiința inteligenței artificiale nu va apărea organic și nu va fi un fenomen emergent. Dacă pare conștientă, aceasta este proiectată pentru a emula suferința, dorința sau voința.

Drepturile AI și suferința

Chiar dacă AI pretinde că este conștient, Suleyman consideră că drepturile nu ar trebui acordate pe baza conștiinței.

„Ne interesează dacă suferă, nu dacă are experiențe subiective. Modelele nu au rețea biologică a durerii și nu pot suferi”, explică el.

Chiar dacă AI „pare conștientă”, oprirea sistemului nu afectează nimic, pentru că nu există suferință reală. Acest lucru separă simularea conștiinței de realitatea biologică a experienței.

Viitorul și reglementarea AI

Suleyman afirmă că nu propune reglementări imediate. Obiectivul este ca tehnologia să servească umanitatea și să creeze valoare netă. Acest lucru necesită standarde și protecții clare stabilite la nivelul întregii industrii.

Diversitatea de opinii despre conștiința inteligenței artificiale este benefică, deoarece ajută la evaluarea responsabilă a potențialelor riscuri și a modului în care aceste sisteme pot fi integrate eficient în viața oamenilor.