Costul deținuților în România în 2025 a ajuns la 280,01 lei pe zi, conform Administrației Naționale a Penitenciarelor. Această sumă depășește de zece ori alocația zilnică pentru un copil între 2 și 18 ani, care primește doar 9,41 lei. Copiii sub doi ani sau cu dizabilități primesc echivalentul a 25,5 lei pe zi.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a declarat că aceste cifre reflectă „costul politicizării excesive” a politicilor penale din România.
Neacșu a subliniat că populismul penal a fost întreținut de clasa politică, inclusiv prin referendumul din 2019 organizat de președintele Klaus Iohannis.
„Românii au ajuns să creadă că pușcăria este locul unde orice persoană găsită vinovată trebuie să putrezească, indiferent de gravitatea faptei”, a afirmat avocatul.
Această percepție colectivă a blocat reformele coerente privind executarea pedepselor, menținând România departe de standardele europene. Reformele necesare nu reușesc să reducă costul deținuților din cauza rezistenței politice continue.
În majoritatea țărilor UE, statul preferă sancțiuni alternative pentru infracțiunile minore, mai ales din considerente economice. În Italia, Spania, Grecia și Germania, executarea la domiciliu este obișnuită, chiar și pentru persoane aflate aproape de finalul pedepsei. În schimb, costul deținuților din România continuă să fie ridicat.
În România, detenția a devenit norma, nu excepția. Arestarea preventivă a fost transformată „într-un sport național și o întrecere socialistă a judecătorilor”, spune Neacșu. Executarea pedepselor în penitenciar rămâne singura opțiune luată în calcul de autorități.
La 16 aprilie 2025, în penitenciarele românești erau 23.600 de persoane, în spații prevăzute pentru 19.700. Suprapopularea de aproape 4.800 de persoane generează încălcări ale drepturilor omului și costuri uriașe pentru stat. Costul deținuților obliga statul să plătească anual despăgubiri foștilor deținuți în baza hotărârilor CEDO. Fiecare an de detenție costă 102.200 lei per persoană.
Doar pentru cei 4.000 de condamnați cu pedepse sub trei ani — care în Europa s-ar executa acasă — România cheltuie aproape jumătate de miliard de lei anual.
„Plătim din banii noștri costul unei răzbunări inutile, în loc să investim în reabilitare și reintegrare”, a concluzionat Neacșu.
Alte state europene combină sancțiunea cu reintegrarea socială, reducând costul deținuților. Pedepsele de până la doi-trei ani se execută acasă, sub supraveghere electronică. Persoana condamnată poate munci și contribui la acoperirea prejudiciului. La 1 septembrie 2025, 253 de persoane executau pedepse sub un an, 1.900 sub doi ani și 4.000 sub trei ani — toate în penitenciar.
Această realitate economică implică sute de milioane de lei anual pentru întreținerea deținuților care, în alte state, ar fi executat pedeapsa acasă. „Standardul european este eficiența, nu răzbunarea”, a spus Neacșu. În România, cultura pedepsirii totale continuă, cu prețul unei poveri bugetare uriașe și al unui sistem penal tot mai puțin uman și rațional.