Economia închisorilor scoate bani din piatră seacă. Cum profită companii, rețele de crimă și deținuți în 2025

Economia închisorilor generează venituri uriașe, uneori mai mari decât se cheltuiește pentru întreținerea sistemului. Închiderea prizonierilor nu doar pedepsește, ci creează oportunități de profit pentru guverne, firme private și chiar pentru deținuți.

La nivel global, peste 11,5 milioane de persoane sunt închise, majoritatea bărbați. Statele Unite cheltuie anual 80,7 miliarde de dolari pentru penitenciare, în timp ce Brazilia alocă aproximativ 4 miliarde, iar India aproape 1 miliard. Aceste sume reflectă dimensiunea imensă a economiei închisorilor și interesul guvernelor de a menține sistemul funcțional, chiar dacă rezultatele reabilitării sunt limitate, scrie DW.

Companii private și profit din penitenciare

Firmele private au pătruns adânc în economia închisorilor. Ele construiesc celule, furnizează tehnologie de supraveghere și chiar gestionează programe de muncă pentru prizonieri. În SUA, produsele de bază din penitenciare, cum ar fi mâncarea sau apelurile telefonice, sunt supraevaluate chiar și cu 600%. Telefonul costă familiile deținuților până la 16 dolari pentru 15 minute, iar alimentele și alte servicii aduc profituri consistente operatorilor privați.

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta

13:25

În Brazilia, programul „plătește pe deținut” stimulează companiile private să maximizeze numărul de prizonieri, crescând supraaglomerarea și violența. În schimb, India menține închisori complet statale, cu munca prizonierilor plătită cu doar 0,10 dolari pe zi.

Supraaglomerarea în penitenciare și efectele ei

Conform Penal Reform International, 155 de țări se confruntă cu supraaglomerare în penitenciare, iar 11 dintre acestea au ocuparea peste dublul capacității legale. În Congo, Cambodgia și Filipine, celulele sunt ocupate între 300 și 600% din capacitate. Economia închisorilor se bazează pe această supraaglomerare, deoarece crește cererea de produse și servicii interne.

Deținuții au dezvoltat piețe informale pentru a supraviețui. Produsele de bază, precum tăiței instant, săpun și țigări, devin monedă de schimb, iar sistemul de îprumuturi între deținuți impune returnarea dublului sau triplu pentru bunurile împrumutate, creând cicluri de datorii și conflicte violente.

Rețelele criminale și controlul intern

Grupările organizate controlează traficul de droguri, telefoane și arme în penitenciare și în afara lor. PCC, gruparea braziliană cunoscută ca Primul Comandament Capital, vinde droguri la 10–20 de ori prețul stradal și telefoane la 1.500 de dolari pe unitate, generând milioane anual.

Benjamin Lessing, profesor asociat de științe politice la Universitatea din Chicago, explică:

„În Brazilia, gangurile nu au început ca mafii sau carteluri de droguri. Au apărut ca răspuns la condițiile brutale din închisori. Inovația lor a fost impunerea unui minimum de ordine socială — interzicerea violului, furtului și extorcării, dar menținând violența raționalizată.”

În El Salvador, gangul MS-13 șantajează magazine, vânzători și taxiuri, amenințând cu moartea în caz de neplată. Reprimarea rețelelor criminale din 2022 a redus aceste operațiuni, iar rata crimelor a scăzut semnificativ, deși măsurile au fost criticate pentru încălcarea drepturilor omului.

Deținuții și piața internă

În celulele supraaglomerate, deținuții fără resurse externe se adaptează prin comerțul cu droguri, protecție sau alte servicii pentru a supraviețui. Rudele sunt uneori implicate în ascunderea telefoanelor sau a drogurilor în timpul vizitelor și în plata datoriilor prizonierilor. În Brazilia, majoritatea deținuților provin din comunități sărace, non-albe, afiliate rețelelor criminale. Chiar dacă nu aleg să intre în rețea, ei urmează regulile interne și ies cu contacte pentru activități criminale.

Munca în penitenciare și salariile reduse

Munca prizonierilor ajută la reducerea costurilor operaționale. În SUA, deținuții câștigă 1–4 dolari pe zi pentru curățenie, bucătărie și spălătorie. În India, salariul poate fi 0,10 dolari pe zi, iar în Brazilia, prizonierii primesc minimum 75% din salariul minim, aproximativ 10 dolari. Familiile deținuților din SUA cheltuiesc anual 2,9 miliarde de dolari pentru alimente, telefon și alte necesități.

Exemple de succes și controverse

În Noua Zeelandă, închisoarea administrată de Serco a înregistrat o recidivă de doar 13,6% în doi ani, mai mică decât rata de 34% a penitenciarelor de stat. Benjamin Lessing declară:

„Companiile private gestionează mai eficient închisorile decât statul, dar nu sunt o soluție universală și necesită supraveghere atentă.”

Economia închisorilor arată cum un sistem menit să pedepsească și să reabiliteze creează oportunități pentru profit privat, criminalitate și piețe interne ale deținuților.