Prima pagină » Costul pe purtare, indicatorul care poate schimba jocul în industria modei

Costul pe purtare, indicatorul care poate schimba jocul în industria modei

Costul pe purtare, indicatorul care poate schimba jocul în industria modei
Costul pe purtare. Foto: Freepik

Conceptul de cost pe purtare atrage atenția în industria modei, oferind o abordare economică asupra cumpărăturilor. Studiile recente arată cum acest indicator poate influența deciziile consumatorilor în detrimentul produselor ieftine de fast fashion și ultra-fast fashion.

Ce reprezintă costul pe purtare?

Costul pe purtare/Cost per Wear (CPW) indică valoarea unui articol de îmbrăcăminte raportată la numărul de purtări. Calculul este simplu: prețul total al produsului împărțit la numărul estimat de utilizări. Cu cât articolul este purtat mai des, cu atât CPW scade. Ca exemplu, se poate compara o cămașă de 20 de euro, care rezistă un an, cu una de 50 de euro, purtată patru ani. În acest caz, cămașa mai scumpă are un cost de purtare de 0,25 euro, mai mic decât cea ieftină, care are 0,40 euro pe purtare, scrie FashionUnited.

Studiile științifice și eficiența CPW

Lisa Eckmann și Lucia A. Reisch, într-un studiu publicat în Psychology & Marketing, arată că discuțiile despre beneficiile economice personale sunt mai eficiente decât apelurile directe la sustenabilitate. Ele explică:

„Comunicarea CPW este mai convingătoare decât afirmațiile generale privind sustenabilitatea, deoarece consumatorii evaluează concret câte ori vor folosi produsul”.

Cum se calculează durata de viață a unui articol?

Longevitatea unui articol, folosită pentru CPW, se poate determina prin teste de durabilitate a materialelor. Unele branduri, precum Loom din Franța, indică aceste teste direct pe site. Astfel, consumatorul are un ghid clar pentru a evalua valoarea pe termen lung a achiziției.

De ce costul pe purtare poate înlocui argumentele ecologice

Studiile arată că indicarea CPW poate muta preferința consumatorilor de la articole ieftine și de calitate redusă la opțiuni mai durabile. Această strategie depășește efectul apelurilor la sustenabilitate, deseori considerate greenwashing. Indicatorul răspunde unei întrebări fundamentale: „De câte ori voi purta acest articol?” și ajută la o analiză cost-beneficiu realistă.

Limitările costului pe purtare

CPW nu este eficient dacă consumatorul nu poate compara valorile între mai multe articole. De asemenea, achizițiile pentru ocazii speciale, cum sunt cele de pe platforma Shein, reduc relevanța acestui indicator. Eckmann și Reisch afirmă:

„Comunicarea CPW este mai puțin eficientă atunci când articolele sunt cumpărate pentru ocazii speciale. Valoarea economică percepută a unei opțiuni mai scumpe rămâne neschimbată”.

CPW în moda second-hand

Platforme precum Vestiaire Collective folosesc CPW pentru a arăta că articolele second-hand de lux sunt mai avantajoase pe termen lung decât fast fashion-ul. Studiile independente arată că

„achiziționarea de articole pre-loved este cu 33% mai accesibilă pe termen lung decât cumpărarea de haine noi de fast fashion”.

Impactul asupra pieței și comportamentului consumatorului

Majoritatea consumatorilor francezi preferă acum hainele second-hand, conform unui studiu Ipsos. Deși platformele second-hand nu afișează CPW la fiecare produs, piața continuă să crească, demonstrând că indicatorul poate influența indirect percepția valorii pe termen lung.

CPW și platformele ultra-fast fashion

Shein recunoaște că majoritatea clienților poartă articolele de mai mult de zece ori, un număr scăzut din perspectiva sustenabilității. Platforma a comunicat că „adoptă obiective riguroase pentru îmbunătățirea continuă a calității, bazându-se pe teste standardizate și feedback-ul clienților”. În ciuda acestora, aproape jumătate dintre consumatorii francezi percep negativ brandul și calitatea produselor.

Importanța economică a CPW

Conceptul de cost pe purtare oferă consumatorilor un instrument concret de evaluare economică. Prin afișarea CPW, decizia de cumpărare devine mai transparentă și orientată spre economii pe termen lung, reducând risipa asociată modei rapide.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Economie mondială
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Evaluarea pregătită de NATO poate transforma summitul de la Ankara într-un test major pentru mai multe state europene. Mai multe state membre NATO riscă să intre în colimatorul președintelui american Donald Trump din cauza întârzierilor în atingerea noilor obiective privind cheltuielile pentru apărare. Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului alianței programat la Ankara, presiunea asupra […]