Criza tinerilor absolvenți britanici care regretă că au făcut facultatea

În Marea Britanie, diferența dintre salariul minim și veniturile de început ale absolvenților de facultate aproape că a dispărut. Tinerii care au investit zeci de mii de lire în educație ajung să câștige la fel ca un angajat fără studii universitare. Marile companii din City avertizează că universitatea riscă să devină o investiție care nu se mai justifică.

Salariul minim îi ajunge din urmă pe absolvenții din Marea Britanie

Guvernul britanic a anunțat o nouă creștere a salariului minim. Măsura este considerată o „victorie socială” de unii, dar un semnal de alarmă pentru mediul corporatist.

Ministrul de finanțe, Rachel Reeves, a confirmat o majorare de 4%, până la 12,70 lire sterline pe oră. Asta înseamnă un venit anual de aproximativ 26.400 de lire pentru un program standard de lucru de 40 de ore pe săptămână.

China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice

21:01

ANALIZĂ

Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă

19:35

ANALIZĂ

Problema este că acest nivel salarial ajunge aproape de venitul de început al unui absolvent de facultate din domenii precum contabilitate, drept sau servicii financiare. Datele arată că salariile de început pentru absolvenții din aceste sectoare pornesc de la 25.700 de lire. În același timp, ajung la o medie de 33.000 de lire.

Cu alte cuvinte, un tânăr care a studiat ani întregi și a acumulat datorii de zeci de mii de lire câștigă, la început de carieră, aproape la fel ca un angajat fără studii universitare.

Diferența devine și mai frustrantă în contextul în care taxele universitare pot depăși 45.000 de lire pentru o diplomă completă.

„De ce să faci datorii pentru o facultate care nu aduce bani?”

Pentru tot mai mulți tineri britanici, calculul este simplu. Astfel, datoria universitară nu se mai justifică.

„De ce ar mai acumula tinerii datorii de 45.000 de lire pentru o diplomă universitară, dacă pot câștiga aproape la fel lucrând într-un supermarket?”, a întrebat un director din City, citat de Financial Times.

Un studiu recent confirmă această schimbare de mentalitate. Două treimi dintre studenții britanici spun că facultatea nu merită costul, deși mulți recunosc că sunt mulțumiți de calitatea cursurilor. Nemulțumirea vine din raportul disproporționat între investiție și beneficiu.

„Piața muncii începe să recompenseze munca necalificată mai mult decât pe cea a tinerilor cu datorii universitare”, a explicat Steve Rigby, directorul companiei Rigby Group.

El avertizează că, în curând, munca manuală sau posturile fără cerințe academice vor deveni mai atractive financiar decât locurile de muncă de birou pentru tinerii absolvenți.

Companiile avertizează: „Creșterea salariului minim va accelera automatizarea”

Pentru angajatori, creșterea salariului minim are efecte colaterale. James O’Dowd, director executiv al firmei de recrutare Patrick Morgan, spune că presiunea salarială îi forțează pe mulți să-și regândească strategiile.

„În sectoare precum auditul, contabilitatea și consultanța de nivel mediu, această creștere va accelera automatizarea și externalizarea serviciilor. Asta va duce la mai puține locuri de muncă disponibile pentru tinerii profesioniști”, a avertizat el.

Pe termen scurt, absolvenții se confruntă cu o concurență tot mai mare pentru posturile de început. Pe termen lung, riscul este ca pozițiile entry-level (cele care oferă experiența inițială esențială) să fie înlocuite complet de sisteme automatizate sau de personal externalizat în țări cu costuri mai mici.