Creditarea crește ușor în România, dar inflația erodează avansul real

Datele publicate de Banca Națională a României arată o evoluție moderată a creditării în februarie 2026, într-un context economic în care inflația continuă să diminueze efectele creșterii nominale. Deși indicatorii principali indică un avans al împrumuturilor acordate sectorului privat, dinamica reală rămâne aproape stagnantă.

Avans modest al creditului neguvernamental

Potrivit datelor BNR, soldul creditului neguvernamental a înregistrat o creștere de 0,6% în februarie 2026 față de luna precedentă, atingând valoarea de 449,017 miliarde lei. Cu toate acestea, ajustat la inflație, indicatorul nu a consemnat nicio variație, ceea ce evidențiază presiunile persistente asupra puterii de cumpărare și asupra cererii de finanțare.

Structura creditării arată o dominanță a împrumuturilor în moneda națională, care reprezintă 67,8% din total. Creditul în lei a crescut cu 0,3%, în timp ce componenta în valută, exprimată în lei, a avansat mai rapid, cu 1,2%. Această diferență sugerează o revenire a interesului pentru finanțarea în valută, pe fondul unor condiții externe și costuri percepute ca fiind mai avantajoase de către debitori.

Bucureștiul rămâne mai ieftin decât marile capitale din regiune pentru birouri. Diferențele ajung la aproape 20%

14:41

Economia României încetinește brusc. FMI reduce drastic prognoza de creștere

13:33

Comparativ cu februarie 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere anuală de 6,8%. Totuși, în termeni reali, acesta a scăzut cu 2,3%, ceea ce confirmă impactul inflației asupra economiei. Creșterea a fost susținută în principal de componenta în valută, care a urcat cu 14,2%, în timp ce creditul în lei a crescut mai modest, cu 3,7%.

Creditul guvernamental și masa monetară, pe un trend ascendent

În paralel, creditul guvernamental a continuat să crească într-un ritm mai accelerat. În februarie 2026, acesta a avansat cu 1,3% față de luna anterioară, ajungând la 274,792 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, creșterea a fost de 11,3%, respectiv 1,8% în termeni reali. Această evoluție reflectă necesarul ridicat de finanțare al statului, într-un context marcat de presiuni bugetare și costuri crescute de finanțare.

În ceea ce privește masa monetară în sens larg (M3), aceasta a înregistrat un nivel de 789,841 miliarde lei la finalul lunii februarie. Indicatorul a crescut cu 0,6% față de ianuarie 2026, însă, similar creditului neguvernamental, nu a consemnat variații în termeni reali.

Pe termen anual, masa monetară a crescut cu 7,1%, dar ajustată la inflație a scăzut cu 2%, semnalând o temperare a lichidității reale din economie.

Inflația rămâne factorul-cheie care redefinește dinamica financiară

Evoluțiile din februarie 2026 confirmă o tendință tot mai evidentă în economia României: creșterile nominale ale principalilor indicatori financiari sunt erodate de inflație.

Chiar dacă volumul creditelor și al masei monetare este în expansiune, efectele reale asupra economiei sunt limitate. Această situație pune presiune atât pe populație, cât și pe companii, care resimt costuri mai mari de finanțare și o putere de cumpărare redusă.

În același timp, ritmul de creștere al creditului în valută sugerează o posibilă schimbare de comportament în rândul debitorilor, cu implicații asupra stabilității financiare pe termen mediu.