Creierul uman are cinci ”ere”, iar maturitatea reală se produce abia după 30 de ani

V-ați întrebat vreodată de ce avem uneori impresia, privind înapoi, că viețile noastre ar fi avut mai multe etape? Cel mai complex studiu din istoria științei pare să demonstreze că există un fundament pentru o astfel de percepție. Un studiu amplu realizat de Cambridge sugerează că dezvoltarea creierului are patru momente de cotitură, delimitând cinci etape distincte de dezvoltare. Vârsta maturității neuronale începe abia după 32 de ani.

Creierul uman urmează un traseu marcat de patru schimbări decisive

O echipă de cercetători a identificat cinci mari epoci în dezvoltarea creierului. Descoperirea a fost făcută în cadrul unuia dintre cele mai detaliate studii realizate până acum de vreo echipă științifică. Studiul s-a bazat pe scanări realizate pe un grup de aproape 4.000 de persoane, oameni cu vârste între câteva luni și 90 de ani. Investigația a urmărit conexiunile neuronale și felul în care acestea evoluează de-a lungul vieții. Analiza a arătat că există cinci faze distincte, separate de patru “puncte de cotitură”, modificări care schimbă direcția dezvoltării. Aceste tranziții apar la aproximativ 9, 32, 66 și 83 de ani, scrie The Guardian.

“Privind înapoi, mulți dintre noi simțim că viețile noastre au avut mai multe etape diferite”, spune profesorul Duncan Astle, cercetător în neuroinformatică la Universitatea Cambridge. El a explicat că și creierul trece prin asemenea schimbări, iar înțelegerea acestor perioade de transformare clarifică unele vulnerabilități majore. De asemenea, aceste puncte de cotitură pot indica momente în care arhitectura neuronală este fragilă.

Guvernul reduce lista informațiilor considerate secret fiscal

13:08

Bursa de la Sofia: rulajul a crescut cu 184% după trecerea la euro

12:08

Prima etapă apare între momentul nașterii și vârsta de nouă ani, când începe tranziția spre adolescență. Procesul se continuă, apoi, până în jurul vârstei de 32 de ani. În primii ani din cea de-a treia decadă, pe la 32 de ani, rețeaua neuronală intră în modul de adult și apoi străbate încă o epocă, cea mai lungă din istoria unei vieți. Se extinde timp de peste trei decenii. A treia tranziție, care are loc în jurul vârstei de 66 de ani, marchează începutul “îmbătrânirii timpurii”. Ultima fază, numită “îmbătrânire târzie”, începe în jurul vârstei de 83 de ani.

Cum definim aceste epoci în arhitectura creierului

Cercetătorii au cuantificat organizarea creierului folosind 12 indicatori, precum eficiența conexiunilor neuronale și gradul de compartimentare. Au analizat și dependența de hub-uri centrale sau distribuirea comunicațiilor pe rețele difuze. În copilărie, creierul este caracterizat de “consolidarea rețelelor”: surplusul de sinapse este redus prin eliminarea celor inactive. Studiul arată că eficiența conexiunilor scade în această etapă, dar aceasta e o parte firească a maturizării. În același timp, materia cenușie și cea albă cresc rapid, corticala se îngroașă, iar pliurile specifice creierului se stabilizează.

În adolescență, materia albă continuă să crească, iar rețelele neuronale devin mai eficiente, proces asociat cu performanțe cognitive mai ridicate. Epocile nu au fost definite prin stări fixe, ci prin direcții constante ale schimbărilor, menținute pe intervale îndelungate. “Nu spunem că oamenii de 28 de ani acționează ca adolescenții”, a explicat Alexa Mousley, coordonatoarea echipei. Ea a clarificat că nu anatomia în sine este adolescentină, ci tiparul schimbării.

Legătura dintre aceste schimbări și sănătatea mintală

Cercetătoarea a adăugat că rezultatele pot clarifica apariția unor vulnerabilități asociate tulburărilor mintale. Majoritatea acestor tulburări apar în adolescență, când reorganizarea neuronală este intensă. La aproximativ 32 de ani, apare cea mai puternică schimbare de traiectorie, iar evenimentele majore ale vieții pot influența această tranziție. Cercetarea nu a analizat explicit rolul acestora, dar Mousley a menționat că nașterea, de pildă, este un eveniment care poate modifica creierul femeilor. Ea a spus că e plauzibil ca aceste momente de viață să fie legate de reorganizarea rețelelor neuronale.

De la 32 de ani încolo, arhitectura creierului se stabilizează mult mai mult decât în etapele anterioare. Această stabilizare corespunde unui “platou al inteligenței și al personalității”, observat, de altfel, și în alte studii. Acest platou este asociat cu maturizarea completă a proceselor cognitive. În această fază, creierul devine mai compartimentat, iar activitatea se distribuie mai structurat între regiuni.

Cum se manifestă bătrânețea în rețeaua neuronală

Ultimele două puncte de cotitură sunt definite de scăderea conectivității, asociată cu îmbătrânirea biologică. Ele reflectă degradarea treptată a materiei albe și de o reducere a eficienței rețelelor neuronale. Tipul declinului este diferit de la o persoană la alta, dar tendința generală este clară. Studiul sugerează că aceste transformări pot explica pierderile cognitive tipice vârstei înaintate. Ele pot oferi și o bază pentru înțelegerea modului în care degenerarea afectează funcționarea zilnică, mai precizează sursa citată.