Numărul diagnosticelor de cancer în cazul tinerilor crește rapid, scrie Business Insider. Povara financiară apasă atât asupra pacienților, cât și asupra economiei sănătății. Tot mai multe forme de cancer, considerate cândva ale vârstei a doua sau a treia – precum cancerul de colon, de stomac, uterin și chiar melanomul – apar acum la persoane de 20–40 de ani. Cercetătorii au început să analizeze dacă nu cumva stilul de viață modern provoacă această adevărată „epidemie de cancer cu debut precoce”. Creșterea numărului de cazuri în rândul tinerilor, o constantă în ultimele două decenii, transformă o problemă medicală rară într-o epidemie tăcută, cu consecințe sociale și economice majore.
Tânăra epidemioloagă Rebecca Siegel, de la American Cancer Society, își amintește momentul în care a descoperit această nouă dinamică. În 2008, analiza datele cu privire la cancerul de colon. Până atunci, aceste cazuri se înregistrau mai frecvent după 50 de ani, când colonoscopia devine, oricum, rutină. Din curiozitate, Siegel a consultat datele pacienților sub 50 de ani. A descoperit peste 10.000 de cazuri în grupa persoanelor cu vârste de 20–40 de ani.
Cifra era mică pe atunci, dar crește constant de peste un deceniu. „Ceva s-a schimbat”, a spus Siegel. Politicile de sănătate au urmărit și ele această nouă dinamică. Ca urmare a muncii de cercetare a epidemiologului Siegel, în 2018, vârsta minimă pentru colonoscopie a fost redusă la 45 de ani în recomandările oficiale.
Cercetătorii au început să analizeze dacă stilul de viață modern provoacă o „epidemie de cancer cu debut precoce” – așa cum o numește unul dintre studii. Datele arătau o creștere a cazurilor de cancer de col uterin la femei de 30 de ani, precum și a cancerului de stomac și a melanomului la cei din jurul vârstei de 40.
Explicația acestei dinamici este complicată, scrie Business Insider. Testele genetice și utilizarea mai frecventă a RMN-urilor duc la detectarea mai multor tumori în faze incipiente. Totuși, specialiștii afirmă că aceste progrese nu pot explica în întregime creșterea. Afectarea colonului, spun specialiștii, nu poate fi atribuită doar unei mai mari rate de detectare. Ceva misterios, scrie sursa citată, se întâmplă cu acest tip de afecțiune. Dacă nu există certitudini în ceea ce privește cauzele, ce este sigur e că povara economică devine uriașă.
Un diagnostic de cancer este un cutremur cu epicentru adânc și multiple consecințe. Tinerii între 20 și 40 de ani nu au pensii, nu au rezerve financiare și nici asigurări sociale. Majoritatea depind de locul de muncă pentru asigurare medicală. Un diagnostic de cancer costă, în medie, 250.000 de dolari pe durata vieții, potrivit unui raport Deloitte. În încercarea de a supraviețui, mulți ajung la faliment sau își golesc economiile.
Business Insider a urmărit acest fenomen pe tot parcursul anului. A analizat sute de studii și a intervievat oncologi de top, epidemiologi, directori medicali și oameni de știință din domeniul cercetării, precum și îngrijitori, fondatori de startupuri și economiști. A vorbit cu zeci de persoane care trăiesc cu un diagnostic de cancer la vârste tinere. Reporterii au auzit mereu același lucr: „Nu-mi permit să fiu bolnav”.
Tot mai mulți americani aflați în plină maturitate, cu cariere, credite ipotecare și copii, trec prin tratamente oncologice. Pentru ei este un proces extrem de stresant, destabilizator și riscant din punct de vedere financiar. Și afectează, totodată, întregul sistem de sănătate.
Ei reprezintă un test pentru un sistem de sănătate construit pe responsabilitate personală. De la ei se așteaptă să ia decizii inteligente pentru sănătatea lor – să mănânce sănătos, să facă exerciții regulate și să evite fumatul și alcoolul. Asta în timp ce se confruntă cu datorii tot mai mari pentru studii, au joburi mai puțin sigure și costuri crescute ale locuințelor.
Tot ei sunt un test pentru modul în care societatea gestionează creșterea cazurilor de cancer în rândul tinerilor. Statisticile federale arată că milenialii au de două ori mai multe șanse să fie diagnosticați cu cancer de colon pe parcursul vieții comparativ cu bunicii lor, patru ori mai multe șanse de cancer rectal, iar femeile mileniale au mai mult de două ori mai multe șanse să primească un diagnostic de cancer uterin decât bunicile lor.
În același timp, costurile pentru angajatori cresc: primele de asigurare au urcat cu 9% în 2025, cel mai mare salt din ultimul deceniu.
Cei născuți în anii ’80 și ’90 sunt mai predispuși la cancer de colon decât bunicii lor, scrie Business Insider. Studiile arată că milenialii au de două ori mai multe șanse să primească acest diagnostic, scrie Business Insider.
Femeile din această generație sunt de peste două ori mai expuse riscului de cancer uterin față de bunicile lor. Mulți duc vieți sănătoase, dar se confruntă cu stres financiar, datorii și insecuritate profesională.
Business Insider relatează cazul lui John B. Johnson, consultant de brand din Cleveland, un bărbat care era într-o formă excelentă. Ținea dietă pe bază de plante și se pregătea pentru maratonul de la Boston. La un moment dat, a observat urme roșii în toaletă, dar a crezut că provin de la sfeclă.
A urmat o invstigație și diagnosticul cumplit: cancer de colon în stadiul 2. John avea o firmă mică și în niciun caz nu-și permitea concediu plătit, așa că a fost nevoit să-și programeze chimioterapia astfel încât efectele medicației să coincidă cu weekendurile. „În weekend eram aproape imobilizat, dar luni îmi reveneam și mă întorceam la muncă”, spune el.
În timpul tratamentului, soția lui s-a ocupat singură de copii. Firma aproape că a ajuns în faliment. Vreme de șase luni, Johnson nu și-a plătit niciun salariu. „În luna în care am aflat că nu mai am cancer, aveam zero dolari în cont”, spune el. Experiența l-a determinat să creeze o fundație numită Get off My Butt, menită să reducă stigma simptomelor de cancer colorectal.
Costurile medicale legate de cancer au împins companiile spre soluții private. Color Health, o clinică virtuală, oferă testare genetică, consult oncologic și coordonare post-tratament. Printre clienți se numără United Airlines, Red Bull și Hasbro. „Totul începe cu depistarea precoce”, afirmă CEO-ul Othman Laraki.
Erica Hoffman, manager la Red Bull, a descoperit printr-un test genetic că risca cancer mamar și pancreatic. Când soțul ei a fost diagnosticat cu cancer de vezică, a decis să facă o dublă mastectomie preventivă. Testele ulterioare au arătat că avea deja un cancer agresiv în stadiul 1. În 2025, ambii soți au urmat chimioterapie. „Doar mergi înainte și faci tot ce poți”, spune ea.
Hoffman recunoaște că a avut noroc. Asigurarea i-a acoperit aproape toate cheltuielile, iar Red Bull i-a oferit consiliere medicală și zile plătite de concediu. Comunitatea a intervenit: colegii i-au trimis flori și carduri, iar vecinii au ajutat la treburile casnice. „Fără acest sprijin, nu știu dacă am fi supraviețuit”, spune ea.
Deși tratamentul s-a încheiat, Hoffman trăiește cu teama recidivei. Se gândește fără încetare la riscul de cancer pancreatic și la posibilitatea ca fiica ei să se îmbolnăvească la rândul ei. „Sunt foarte speriată. Îmi imaginez mereu cel mai rău scenariu”, spune ea.
Pe piață au apărut teste genetice de 1.000 de dolari și scanări corporale de 2.500 de dolari. Dar cercetătoarea Rebecca Siegel avertizează că nu toate sunt utile. „Trebuie să știm cine are nevoie de testare și când”, explică ea. Cercetările arată că 60% din cancerele endometriale sunt cauzate de greutatea excesivă. În cazul cancerului de colon, factorii includ alimentația ultra-procesată, sedentarismul, poluarea și antibioticele.
Pentru moment, soluțiile sunt individuale: o asigurare bună, dietă curată, prevenție costisitoare, scrie sursa citată. Puțini își permit aceste opțiuni. Johnson, care a revenit la viața normală, spune că se pregătește „să fie în cea mai bună formă”, în caz că boala revine. În aprilie, a alergat la maratonul din Boston, alături de chirurgul său. Cancerul lovește tot mai devreme, iar el a învățat că reziliența costă. Dar și că supraviețuirea e o formă de afacere personală, mai scrie sursa citată.