Tehnologii revoluționare pentru salvarea zonei Marea Barieră de Corali

„Sper că eforturile noastre colective ne vor permite să conservăm frumoasa diversitate a recifului”, a declarat Justine O’Brien, directoarea Departamentului de Științe ale Conservării din cadrul Taronga Conservation Society Australia, instituția responsabilă de acest program.

Programul „CryoDiversity”, lansat în 2011, intervine anual în timpul perioadei de reproducere a coralilor, când aceștia eliberează simultan ovule și spermatozoizi în apă. Oamenii de știință colectează gameții, care sunt apoi tratați cu agenți criogenici pentru a preveni formarea cristalelor de gheață în interiorul celulelor, asigurând astfel păstrarea integrității acestora.

„De fapt, am apăsat pe butonul de ‘pauză’ al ceasului lor biologic”, explică Justine O’Brien. Celulele astfel conservate pot fi decongelate peste câțiva ani, zeci sau chiar sute de ani, păstrând același potențial fertilizator.

Tehnicile actuale nu permit însă congelarea ovulelor, deoarece acestea conțin prea multă apă și grăsimi, ceea ce le face vulnerabile la distrugere în timpul procesului.

Prioritizarea speciilor și rolul cercetării

Până în prezent, banca biologică de la Sydney păstrează probe de la peste 30 dintre cele circa 400 de specii de corali din Marea Barieră. Prioritatea o reprezintă speciile esențiale pentru structura și funcționarea recifului, cu intenția de a extinde colecția în viitor.

Băncile CryoDiversity de la Institutul Taronga din Sydney și Grădina Zoologică Taronga Western Plains din Dubbo păstrează celule congelate de corali pentru refacerea recifului. Taronga deține 30 de specii, fiind cea mai mare bancă de corali din lume. Aceasta sprijină cercetări asupra biologiei coralilor și adaptării lor la schimbările climatice. În cadrul Programului Australian pentru Restaurarea și Adaptarea Recifelor (RRAP), Taronga și UNSW colaborează pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea tehnicilor de crioprezervare necesare restaurării recifelor. Sunt în pregătire noi finanțări pentru a susține recuperarea recifelor în NSW, scrie Taronga Conservation Society Australia.

Aceste probe nu sunt doar pentru reproducere, ci și pentru cercetări științifice menite să monitorizeze efectele încălzirii globale, poluării și pescuitului excesiv, principalele amenințări pentru recifele de corali la nivel mondial.

Oamenii de știință avertizează că o creștere a temperaturii globale cu doar 1,5 grade Celsius ar putea duce la dispariția a 70-90% din recife, ceea ce ar avea consecințe dezastruoase asupra biodiversității marine și a comunităților umane.

Conferința ONU pentru Oceane și provocările globale

Încălzirea și acidificarea oceanelor, generate de emisiile de gaze cu efect de seră, au provocat în ultimii doi ani episoade dramatice de albire în masă a coralilor, fenomen care cauzează moartea acestora. Aproape 84% din recifele de corali de pe planetă sunt afectate.

„Ştim că frecvenţa şi gravitatea impacturilor actuale nu le lasă recifelor un timp suficient pentru a se restabili”, a subliniat Justine O’Brien.

Recifele de corali susțin nu doar viața marină, ci și sute de milioane de oameni care depind de ele pentru hrană, protecție împotriva furtunilor și mijloace de trai prin pescuit și turism.

Săptămâna viitoare, 70 de lideri mondiali, inclusiv președintele brazilian Lula Da Silva, se vor reuni la Nisa pentru cea de-a treia ediție a Conferinței ONU pentru Oceane. Evenimentul va reuni cercetători, reprezentanți ai ONG-urilor și oficiali pentru a discuta probleme majore precum exploatarea minieră în ape adânci, deșeurile plastice și supraexploatarea resurselor piscicole.

Deși consensul este dificil, inițiative precum cea din Sydney oferă o rază de speranță în lupta pentru protejarea recifelor.

Fertilizarea cu gameți decongelați este o premieră

Anul trecut, cercetătorii de la Taronga și Institutul Australian pentru Științe Marine au reușit o premieră mondială, decongelând spermatozoizi coralieni și fertilizând ovule proaspete, rezultând larve viabile. Acestea au fost apoi transplantate cu succes în recif, iar studiile preliminare indică o dezvoltare favorabilă a larvelor.

„Recifele sunt incredibil de rezistente şi se recuperează remarcabil de repede după perturbaţii majore. Şi deşi există cu siguranţă o fereastră de timp pentru a salva recifele, este totuşi foarte clar că ea este pe cale să se închidă”, a declarat Richard Leck, directorul departamentului pentru oceane din cadrul WWF Australia.

Deși recifele sunt remarcabil de rezistente și pot recupera rapid după perturbări majore, Richard Leck avertizează că „fereastra de timp pentru a salva recifele este pe cale să se închidă”. Supraviețuirea pe termen lung a coralilor va necesita eforturi susținute și combinate, care să includă atât protecția mediului, cât și inovația tehnologică.

Prin combinarea tehnicilor avansate de crioprezervare cu programele de conservare și restaurare, Australia speră să asigure un viitor coralilor și, implicit, sănătății întregului ecosistem marin planetar.