Rabla 2025: 80% din bugetul suplimentar s-a epuizat în primele ore

80% dintre fondurile suplimentare alocate programului Rabla 2025 s-au epuizat la doar patru ore după redeschiderea sesiunii din 6 noiembrie.

Cererea record a depășit așteptările autorităților, confirmând că acesta este unul dintre cele mai populare programe de sprijin guvernamental din România în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi.

Rabla 2025: doar 20% din fonduri mai sunt disponibile

Foto: Pixabay

Volumul cifrei de afaceri în sectorul auto și moto a crescut în 2025

17:36

Lukoil dă în judecată statul român și invocă forța majoră: blocaj la exploatarea zăcământului Trident din Marea Neagră

16:36

Conform datelor oficiale, la acest moment mai sunt disponibile circa 1,2 milioane de lei pentru autovehicule electrice. Pentru vehiculele cu motorizare termică, mai pot fi accesate în total peste 9,1 milioane de lei. Programul rămâne deschis până la 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului, anunță Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Reluarea sesiunii, care a avut loc pe 6 noiembrie, a fost însoțită de o suplimentare bugetară de 55 de milioane de lei. Acești bani au fost destinați achiziției de mașini noi cu motoare termice și hibride. Sumele redistribuite provin din fondurile neutilizate pentru autovehicule electrice și din resursele eliberate în urma respingerii unor cereri neeligibile depuse anterior.

În doar patru ore de la redeschiderea sesiunii, 80% din buget a fost epuizat, un semn clar al interesului crescut al românilor pentru vehicule mai prietenoase cu mediul. AFM precizează că platforma informatică a funcționat fără probleme. Timpul mediu de depunere a unei cereri a fost de circa 1 minut și 19 secunde, ceea ce demonstrează o eficiență tehnică ridicată și un flux constant de utilizatori.

Buget de 200 de milioane de lei

În total, programul Rabla 2025 destinat persoanelor fizice a beneficiat de un buget de 200 de milioane de lei. Acesta a fost distribuit pentru achiziția de autovehicule cu combustie internă, hibride și motociclete.

Prima etapă de finanțare, lansată la 30 septembrie 2025, s-a încheiat rapid, bugetul fiind epuizat în doar 13 minute. Acesta a fost motivul pentru care autoritățile au decis să suplimenteze fondurile.

„Programul Rabla Auto 2025 se desfășoară în condiții optime, iar sesiunea de înscriere rămâne deschisă pentru persoanele fizice interesate. Bugetul suplimentar asigură continuitatea programului și oferă posibilitatea achiziționării de autovehicule noi, mai puțin poluante, prin acordarea ecotichetelor disponibile. Îi încurajăm pe toți cei care doresc să aplice să profite de această oportunitate, cât timp atât sesiunea pentru motoarele termice și hibride, cât și cea pentru electrice, rămân deschise”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.

Ce valoare au ecotichetele

Valoarea ecotichetelor oferite prin programul Rabla 2025 este aceeași, și anume:

• 18.500 lei pentru un vehicul pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
• 15.000 lei pentru un vehicul plug-in hybrid sau o motocicletă electrică;
• 12.000 lei pentru un vehicul hibrid convențional;
• 10.000 lei pentru un vehicul cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau o motocicletă.

Informații detaliate privind înscrierea în program și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al instituției, www.afm.ro, https://www.afm.ro/rabla_auto_pf_ghid_finantare.php

Ce propune ministrul Mediului

Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, programul Rabla ar trebui finanțat prin fonduri europene, nu din bugetul național. Aceasta a subliniat că reducerea valorii voucherului acordat în cadrul programului nu a fost o decizie greșită. Buzoianu spune că a fost o decizie adaptată contextului bugetar actual, transmite Agerpres.

„Este evident că, atunci când există un voucher de 7.500 de euro versus un voucher de aproximativ 2.000 de euro, există un interes mai scăzut pentru un voucher de 2.000 de euro. Dar asta nu înseamnă automat că voucherul de 7.500 de euro era unul corect, pentru că noi ne uităm şi la care era comparaţia între statele din jurul nostru şi, de fapt, de la nivel european. Aveam unul dintre cele mai mari vouchere pentru programe similare. De altfel, perspectiva programului acesta – din punctul meu de vedere, ar trebui să fie mutat pe fonduri europene, să nu mai fie din buget naţional, pentru că din buget naţional avem nevoie să ducem aceşti bani pe proiecte strategice, care pot să ajute inclusiv la salvarea de vieţi”, a explicat ministrul, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria.

În ceea ce privește continuarea programului în 2026, Diana Buzoianu a precizat că nu există, deocamdată, o decizie clară.

„Depinde foarte mult de bugetul care va exista, depinde foarte mult dacă vom avea Fondul Social pentru Climă, dar, cel mai probabil, în urma discuţiilor de amânare a ETS2, nu vom avea anul viitor Fondul Social pentru Climă. În acest moment, pentru bugetul de la AFM de anul viitor, noi am pus accent pe finalizarea proiectelor din PNRR, care au fost mutate pe AFM. (…) Vorbim de proiecte în valoare de mai bine de câteva miliarde de lei”, a precizat ministrul Mediului.