Cu cât din creșterea PIB a fost văduvită România de războiul din Ucraina

Invazia Rusiei în Ucraina a produs un şoc macroeconomic major asupra economiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu efecte negative imediate şi de amploare.

În absenţa conflictului militar ruso-ucrainean, produsul intern brut real al statelor din ECE ar fi fost mai mare cu până la 1,4 la sută în fiecare an, arată o analiză a BNR. Dimensiunea pierderilor evidenţiază o reacţie economică mult mai severă în ECE comparativ cu Europa de Vest, diferenţă explicată în principal prin proximitatea geopolitică faţă de zona de conflict şi prin fragilităţi structurale persistente. România (lipsă unui +1,36% a PIB) şi Cehia (+0,85%) se remarcă printre economiile cele mai afectate, vulnerabilitatea acestora fiind amplificată de structuri industriale mai puţin diversificate şi, respectiv, de o expunere ridicată la şocuri externe. Bulgaria (+0,59%), Polonia (+0,76%) și Ungaria (+0,80%) au înregistrat pertubări mai mici ale creșterii economice în urma invaziei ruse în Ucraina.

Explozia inflaţiei şi dilemele politicii monetare

Anul 2022 a adus o accelerare fără precedent a inflaţiei în economiile ECE analizate. Ratele inflaţiei au urcat la niveluri cuprinse între 12 la sută în România şi 15,3 la sută în Ungaria, în contrast puternic cu anul 2021, când niciuna dintre aceste economii nu depăşea pragul de 4 la sută. Modelele econometrice indică faptul că aproximativ un sfert din această creştere a inflaţiei poate fi atribuită direct efectelor războiului din Ucraina.

UE caută un compromis cu Marea Britanie privind taxele universitare pentru studenții europeni după Brexit

09:31

Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de marți

08:28

În cazul României, rezultatele analizei contrafactuale relevă faptul că rata inflației produselor alimentare ar fi fost cu până la 5 puncte procentuale mai mică în anul 2022. Impactul este relativ similar pentru țările din regiune, cu excepția Poloniei, unde se observă un efect uşor mai atenuat. Această evoluţie a complicat semnificativ misiunea băncilor centrale naţionale, care s-au confruntat simultan cu presiuni inflaţioniste intense şi cu un declin al activităţii economice.

În acest context dificil, toate instituţiile monetare din regiune au recurs la majorarea ratelor dobânzilor de politică monetară. Decizia, deşi necesară pentru ancorarea aşteptărilor inflaţioniste, a amplificat impactul negativ asupra creşterii economice, accentuând efectele contracţioniste ale şocului geopolitic.

Diferenţe între componentele inflaţiei şi persistenţa inflaţiei de bază

O analiză detaliată a componentelor inflaţiei relevă reacţii distincte la şocul generat de conflictul din Ucraina. Preţurile bunurilor alimentare şi ale produselor energetice, caracterizate istoric printr-o volatilitate ridicată, au înregistrat benzi de incertitudine mai largi în funcţiile de răspuns la impuls. Aceste componente au fost influenţate direct de perturbările lanţurilor de aprovizionare şi de criza energetică asociată războiului.

În contrast, inflaţia de bază a demonstrat o persistenţă semnificativ mai mare. Impactul acesteia s-a menţinut pe parcursul mai multor trimestre, depăşind orizontul de un an. În cazul României, datele arată că, în timp ce spre finalul anului 2022 au început să se contureze procese dezinflaţioniste la nivelul preţurilor alimentare şi energetice, inflaţia de bază a continuat să crească până la jumătatea anului 2023. Această dinamică a contribuit la menţinerea presiunilor asupra politicii monetare şi a perspectivelor economice pe termen scurt şi mediu.

Redresare economică fragilă şi dezechilibre în creştere

După şocul iniţial, efectele negative asupra activităţii economice au fost parţial atenuate printr-o redresare graduală a cererii interne. Această revenire a avut însă un cost semnificativ, fiind însoţită de acumularea unor deficite bugetare mai ridicate şi de creşterea datoriei publice. Majorarea deficitelor fiscale, coroborată cu deteriorarea termenilor de schimb în comerţul extern, a condus la o slăbire accentuată a poziţiei externe a ţărilor analizate.

Criza energetică a amplificat aceste dezechilibre, termenii de schimb atingând niveluri extreme pe parcursul anului 2022. Economiile ECE, mai dependente de importurile de energie, au resimţit mai acut aceste presiuni, ceea ce a limitat capacitatea de ajustare şi absorbţie a şocurilor externe.

Vulnerabilităţi structurale şi presiuni geopolitice pe termen mediu

Procesul de decuplare economică a Rusiei de UE, concomitent cu reorientarea acesteia către China şi ţările BRICS, generează implicaţii majore pentru economiile europene. În paralel, facilitarea accesului exporturilor agricole ucrainene pe piaţa comunitară produce schimbări structurale cu impact semnificativ asupra statelor din Europa Centrală şi de Est. La acestea se adaugă eforturile sporite în domeniul apărării, necesare pentru atingerea standardelor NATO, care exercită presiuni suplimentare asupra finanţelor publice.

Analiza nu include efectele pe termen lung ale conflictului, care implică o reconfigurare profundă a relaţiilor comerciale şi investiţionale dintre Uniunea Europeană, Ucraina şi Rusia.