Cum a „reparat” statul deficitul comercial confiscând 450 de lei lunar din buzunarul fiecărui angajat. Ce arată cifrele BNR

Raportul Băncii Naționale pentru luna octombrie 2025 confirmă o perioadă dificilă pentru gospodăriile din România. Un angajat cu salariu mediu a ajuns să piardă aproximativ 450 de lei din puterea de cumpărare în fiecare lună, consecință a inflației acumulate de la începutul anului, potrivit puterea.ro.

În timp ce balanța comercială dă semne de echilibrare prin reducerea deficitului cu 18,6%, piața internă rămâne vulnerabilă la explozia prețurilor din energie și alimente. Prognoza indică menținerea acestui decalaj de nivel de trai până în a doua jumătate a anului 2026, când epuizarea efectelor fiscale tranzitorii ar putea permite o reluare a dezinflației sustenabile.

Inflația erodează puterea de cumpărare

Rata anuală a inflației IPC a urcat în octombrie 2025 la 9,76%, o cifră care ascunde o realitate dură și anume devalorizarea muncii zilnice. Chiar dacă în sectorul privat salariul brut a crescut cu 8,6%, această majorare a fost o simplă „anestezie” care nu a putut ține pasul cu explozia prețurilor.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În termeni concreți, un angajat cu un salariu net de 5.000 de lei a ajuns să piardă aproximativ 450 de lei din puterea de cumpărare în fiecare lună. Această gaură în bugetul lunar reprezintă o taxă invizibilă recurentă care, pe parcursul unui an, se acumulează la peste 5.400 de lei. Practic, inflația „confiscă” echivalentul unui salariu mediu întreg pe an, obligându-i pe români să muncească 12 luni pentru a-și mai putea permite doar 11.

Explozia prețului energiei erodează bugetele familiilor

Unul dintre factorii cei mai vizibili și dureroși ai scăderii puterii de cumpărare a fost explozia prețurilor la energie. Prețurile producției industriale pentru piața internă au crescut cu 17% pentru energia electrică și gazele naturale, cea mai mare contribuție la inflație venind de la acest sector.

Creșterea s-a produs din mai multe cauze: reviziile desfășurate de producători, cererea mai ridicată pe fondul temperaturilor sub media sezonieră, dar și ajustările tarifare de la începutul sezonului rece. Practic, o familie care plătea 500 de lei pentru curent și gaze la începutul anului s-a trezit cu aproape 600 de lei de achitat în octombrie.

Această explozie a afectat și industria alimentară, unde prețurile de producție au crescut cu 5,2% în termeni anuali, datorită costurilor ridicate cu forța de muncă și a scumpirii energiei.

Restaurantele și hotelurile, tot mai rar vizitate

În sectorul serviciilor recreative, inclusiv restaurante, cafenele și hoteluri, volumul încasărilor s-a contractat cu peste 9% în octombrie 2025. Acest fenomen nu e surprinzător pentru că românii și-au restrâns cheltuielile în condițiile în care facturile pentru energie și alimente au crescut, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația.

Retailul, excluzând vânzările auto, a scăzut cu 4,4%, în timp ce comerțul auto a rămas mai stabil. Indicatorii de încredere ai DG ECFIN sugerează însă că scăderea negativă a activității comerciale ar putea începe să se tempereze în primele luni ale anului 2026. În același timp, indicatorul de încredere al consumatorilor a crescut ușor, semn că românii rămân optimiști, dar cu precauție, în fața cheltuielilor viitoare.

Consumul, în scădere

Pe frontul comerțului internațional, ritmul anual de creștere al exporturilor s-a temperat, ajungând la 5,1%, în timp ce importurile au scăzut cu 2,4%. Această divergență a redus deficitul comercial cu aproape 18,6%, la 2,911 miliarde de euro.

Grupurile de bunuri care anterior susțineau creșterea exporturilor – mașini și echipamente de transport, produse alimentare și materiale crude – au contribuit mai puțin la ritmul general. Practic, România a reușit să reducă dezechilibrul comercial, dar presiunea asupra prețurilor bunurilor importate și asupra costului vieții rămâne vizibilă.

Inflația extrage lunar 450 de lei din buzunarul fiecărui angajat

Legătura de cauzalitate este directă. Statul a redus deficitul comercial nu prin productivitate, ci prin prăbușirea cererii interne. Atunci când inflația extrage lunar 450 de lei din buzunarul fiecărui angajat, prima ”victimă” este importul de bunuri. Scăderea achizițiilor din retail și HoReCa a acționat ca o frână asupra importurilor. Este o rețetă de austeritate nedeclarată – în loc să taie salariile prin decret, Statul a permis „șocurilor de ofertă” — energia și TVA — să erodeze puterea de cumpărare până când cetățeanul a fost forțat să consume mai puțin. Succesul macro al balanței comerciale este factura plătită de românul care a încetat să mai cumpere pentru a putea plăti curentul.

Credite, economii și dobânzi – cum te influențează deciziile financiare

Pe piața bancară, situația rămâne complexă. Dobânzile la creditele pentru populație au rămas aproape constante (7,69%), în timp ce ratele ROBOR pe termen mediu și lung au continuat să se ajusteze lent. Depozitele populației au urcat la 5,39%, ceea ce înseamnă că cei care economisesc au câștigat ușor, dar cei care au credite simt mai mult presiunea scumpirii locuințelor și a creditelor de consum.

Cursul euro/leu a crescut cu 0,3% în octombrie, iar fluctuațiile internaționale au amplificat sentimentul de nesiguranță financiară pentru români. În același timp, efectele deciziilor BNR – menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% și a rezervelor minime obligatorii – vor continua să influențeze lichiditatea și costul creditului în sistemul bancar pe termen scurt.