De-a lungul timpului, poveștile și filmele ne-au făcut să visăm la o lume în care animalele vorbesc cu noi, în limba noastră. Deși, în realitate, animalele nu pot rosti cuvinte umane, astăzi, datorită progreselor spectaculoase din domeniul inteligenței artificiale (IA), cercetătorii și programatorii încearcă să transforme acest vis în realitate, dezvoltând tehnologii care să decodeze limbajul sonor al animalelor și să îl traducă în limbaj uman.
Animalele comunică prin sunete complexe, iar în spatele acestor sunete se ascund structuri și reguli care pot fi considerate o „gramatică” a limbajului lor. Folosind modele lingvistice avansate bazate pe inteligența artificială, companiile și echipele de cercetare analizează milioane de înregistrări audio pentru a descoperi aceste tipare și a le traduce în mesaje coerente.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte în acest sens este susținut de Jeremy Coller Foundation, care a oferit un premiu de 10 milioane de dolari cercetătorilor care vor reuși să spargă „codul animalelor”. Aceștia sunt invitați să dezvolte modele și algoritmi științific validați pentru a permite o comunicare coerentă între oameni și alte specii, indiferent dacă este vorba despre „semnalele liliecilor” sau „conversațiile balenelor”.
Primele aplicații concrete ale acestor tehnologii vizează în special două specii marine: delfinii și balenele. În aprilie 2025, Google a lansat DolphinGemma, un model AI conceput să traducă „limbajul delfinilor”. Acesta a fost antrenat cu date colectate în peste 40 de ani de cercetări și urmează să fie testat în condiții reale în această vară, pentru a identifica modele și secvențe în sunetele emise de delfini, scrie Der Spiegel.
Deși oamenii de știință au studiat comunicarea animalelor de mult timp, nu există încă dovezi clare că acestea ar „vorbi” în sensul uman al cuvântului. Totuși, un studiu publicat în 2013 a arătat că delfinii folosesc fluierături unice, asemănătoare unor „semnături”, pentru a se adresa direct altor delfini. Cercetătorii de la Universitatea St. Andrews din Scoția au analizat aceste apeluri timp de ani de zile și au folosit fluierături generate digital pentru a observa reacțiile delfinilor.
Balenele comunică printr-un tip de sunete numite „codas”, care constau în clicuri produse prin forțarea aerului prin organele lor respiratorii. Aceste sunete subacvatice sunt formate dintr-o succesiune rapidă de clicuri și sunete „toc-toc”. Secvențele pot dura doar o miime de secundă.
Inițiativa Ceti (Cetacean Translation Initiative) folosește inteligența artificială pentru a analiza aceste codas și speră să dezlege misterele limbajului balenelor. Se crede că aceste animale folosesc clicuri specifice pentru a se referi unele la altele și că ar putea exista dialecte regionale. Unul dintre clicuri a fost deja identificat ca având o semnificație clară. Cercetătorii speră să poată „vorbi” această limbă a balenelor până în 2026.
Dacă aceste proiecte vor avea succes, vom putea comunica într-un mod fără precedent cu lumea animală, deschizând noi orizonturi în înțelegerea comportamentului și nevoilor speciilor non-umane. Această revoluție tehnologică ar putea avea implicații majore în conservarea speciilor, îmbunătățirea relației om-animal și chiar în dezvoltarea unor noi tehnologii inspirate de aceste moduri de comunicare.