Prima pagină » Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU
Brain FOTO Shutterstock

Creierul uman ascunde un mecanism sofisticat prin care gândurile se transformă în propoziții, iar cercetătorii de la Universitatea New York au reușit să-l surprindă în acțiune, folosind neuroimagistică avansată și inteligență artificială. Rezultatele, publicate recent, dezvăluie nu doar cum se structurează vorbirea la nivel neuronal, ci și de ce anumite reguli gramaticale sunt universale în limbile lumii.

Un colectiv de cercetare de la Universitatea New York (NYU) a făcut un pas major în înțelegerea mecanismelor cerebrale care le permit oamenilor să construiască propoziții articulate, pornind de la cuvinte izolate. Studiul, publicat recent în Nature Communications Psychology, relevă cum creierul gestionează complexitatea vorbirii, folosind tehnologii avansate de neuroimagistică și algoritmi de inteligență artificială.

Cum traduce creierul cuvintele în sintaxă

Sub coordonarea profesorului asociat Adeen Flinker și a cercetătorului Adam Morgan, echipa a folosit electrocorticografia de înaltă rezoluție (ECoG), o metodă care presupune plasarea unor electrozi direct pe suprafața creierului, pentru a monitoriza activitatea neuronală la zece pacienți supuși tratamentului neurochirurgical pentru epilepsie. Participanții au fost rugați să realizeze exerciții lingvistice ce variau de la rostirea unor cuvinte simple, până la formularea de propoziții complete, descriind scene din benzi desenate.

Utilizând algoritmi de machine learning, cercetătorii au reușit să „descifreze” amprentele neuronale asociate fiecărui cuvânt, apoi au urmărit modul în care aceste tipare se modifică atunci când cuvintele sunt integrate în propoziții.

Studiul a fost susținut prin mai multe granturi acordate de National Institutes of Health.

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Cuvinte stabile, roluri gramaticale fluide

Rezultatele sunt fascinante: deși reprezentările cerebrale ale cuvintelor individuale rămân relativ constante, indiferent de sarcină, modul în care creierul le aranjează într-o propoziție depinde esențial de structură gramaticală. În zonele senzori-motorii ale creierului, activitatea neuronală reflectă ordinea în care sunt rostite cuvintele. Însă în regiunile prefrontale, în special girusurile frontal inferior și mijlociu, strategia de codificare devine mult mai sofisticată: aceste arii nu doar „țin minte” ce cuvânt urmează să fie spus, ci și rolul său gramatical (subiect, obiect etc.) și locul în structura propoziției.

De exemplu, atunci când participanții au rostit construcții pasive, cum ar fi „Frankenstein a fost lovit de Dracula”, cortexul prefrontal a păstrat simultan activarea neuronală pentru ambii termeni principali ai propoziției, chiar și atunci când doar unul era pronunțat. Această suprapunere arată că, în cazul construcțiilor gramaticale mai complexe, creierul trebuie să gestioneze concomitent mai multe elemente, solicitând suplimentar memoria de lucru.

Eficiența neurală ar putea modela gramatica limbilor

O altă observație interesantă a autorilor leagă aceste descoperiri de un fapt notoriu în lingvistică: majoritatea limbilor preferă ordinea subiect–obiect. Cercetătorii sugerează că această tendință ar putea reflecta tocmai o optimizare neurologică structurile pasive sau neobișnuite solicită mai intens cortexul prefrontal, ceea ce, pe termen lung, ar putea influența evoluția limbajului.

Studiul NYU aduce, astfel, o perspectivă revoluționară asupra modului în care mintea umană orchestrează vorbirea, arătând că producerea propozițiilor nu este un proces liniar, ci unul extrem de flexibil, aflat la intersecția dintre stabilitatea semantică a cuvintelor și dinamica sintactică impusă de gramatică.

Bibliografie: Morgan, A. M., Devinsky, O., Doyle, W. K., Dugan, P., Friedman, D. & Flinker, A. (2025). Decoding words during sentence production with ECoG reveals syntactic role encoding and structure-dependent temporal dynamics. Communications Psychology. DOI: 10.1038/s44271-025-00270-1

Alte articole importante
Pariul economic riscant al lui Marine Le Pen
Pariul economic riscant al lui Marine Le Pen
Marine Le Pen încearcă să își extindă baza electorală dincolo de extrema dreaptă înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, dar strategia sa economică se lovește de o contradicție dificilă: promisiunile care îi mobilizează alegătorii tradiționali pot îndepărta exact electoratul moderat de care ar putea avea nevoie pentru a câștiga în turul al doilea. Promisiunile populiste, în […]
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România. Verificarea a fost realizată de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după […]
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]