Prima pagină » Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU
Brain FOTO Shutterstock

Creierul uman ascunde un mecanism sofisticat prin care gândurile se transformă în propoziții, iar cercetătorii de la Universitatea New York au reușit să-l surprindă în acțiune, folosind neuroimagistică avansată și inteligență artificială. Rezultatele, publicate recent, dezvăluie nu doar cum se structurează vorbirea la nivel neuronal, ci și de ce anumite reguli gramaticale sunt universale în limbile lumii.

Un colectiv de cercetare de la Universitatea New York (NYU) a făcut un pas major în înțelegerea mecanismelor cerebrale care le permit oamenilor să construiască propoziții articulate, pornind de la cuvinte izolate. Studiul, publicat recent în Nature Communications Psychology, relevă cum creierul gestionează complexitatea vorbirii, folosind tehnologii avansate de neuroimagistică și algoritmi de inteligență artificială.

Cum traduce creierul cuvintele în sintaxă

Sub coordonarea profesorului asociat Adeen Flinker și a cercetătorului Adam Morgan, echipa a folosit electrocorticografia de înaltă rezoluție (ECoG), o metodă care presupune plasarea unor electrozi direct pe suprafața creierului, pentru a monitoriza activitatea neuronală la zece pacienți supuși tratamentului neurochirurgical pentru epilepsie. Participanții au fost rugați să realizeze exerciții lingvistice ce variau de la rostirea unor cuvinte simple, până la formularea de propoziții complete, descriind scene din benzi desenate.

Utilizând algoritmi de machine learning, cercetătorii au reușit să „descifreze” amprentele neuronale asociate fiecărui cuvânt, apoi au urmărit modul în care aceste tipare se modifică atunci când cuvintele sunt integrate în propoziții.

Studiul a fost susținut prin mai multe granturi acordate de National Institutes of Health.

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Cuvinte stabile, roluri gramaticale fluide

Rezultatele sunt fascinante: deși reprezentările cerebrale ale cuvintelor individuale rămân relativ constante, indiferent de sarcină, modul în care creierul le aranjează într-o propoziție depinde esențial de structură gramaticală. În zonele senzori-motorii ale creierului, activitatea neuronală reflectă ordinea în care sunt rostite cuvintele. Însă în regiunile prefrontale, în special girusurile frontal inferior și mijlociu, strategia de codificare devine mult mai sofisticată: aceste arii nu doar „țin minte” ce cuvânt urmează să fie spus, ci și rolul său gramatical (subiect, obiect etc.) și locul în structura propoziției.

De exemplu, atunci când participanții au rostit construcții pasive, cum ar fi „Frankenstein a fost lovit de Dracula”, cortexul prefrontal a păstrat simultan activarea neuronală pentru ambii termeni principali ai propoziției, chiar și atunci când doar unul era pronunțat. Această suprapunere arată că, în cazul construcțiilor gramaticale mai complexe, creierul trebuie să gestioneze concomitent mai multe elemente, solicitând suplimentar memoria de lucru.

Eficiența neurală ar putea modela gramatica limbilor

O altă observație interesantă a autorilor leagă aceste descoperiri de un fapt notoriu în lingvistică: majoritatea limbilor preferă ordinea subiect–obiect. Cercetătorii sugerează că această tendință ar putea reflecta tocmai o optimizare neurologică structurile pasive sau neobișnuite solicită mai intens cortexul prefrontal, ceea ce, pe termen lung, ar putea influența evoluția limbajului.

Studiul NYU aduce, astfel, o perspectivă revoluționară asupra modului în care mintea umană orchestrează vorbirea, arătând că producerea propozițiilor nu este un proces liniar, ci unul extrem de flexibil, aflat la intersecția dintre stabilitatea semantică a cuvintelor și dinamica sintactică impusă de gramatică.

Bibliografie: Morgan, A. M., Devinsky, O., Doyle, W. K., Dugan, P., Friedman, D. & Flinker, A. (2025). Decoding words during sentence production with ECoG reveals syntactic role encoding and structure-dependent temporal dynamics. Communications Psychology. DOI: 10.1038/s44271-025-00270-1

Alte articole importante
ROBOR la trei luni coboară la 6,01% pe an, semnal nou pentru costul creditelor în lei
ROBOR la trei luni coboară la 6,01% pe an, semnal nou pentru costul creditelor în lei
Indicele ROBOR la trei luni, reper esențial pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat o nouă scădere. Potrivit informațiilor publicate de Banca Națională a României, nivelul indicelui a ajuns la 6,01% pe an, față de 6,03% consemnat în ședința precedentă. Evoluția indică o ușoară relaxare a costurilor de […]
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Un utilaj de foraj de dimensiuni impresionante, produs în China și considerat vârf de tehnologie în domeniul Tunnel Boring Machine (TBM), a ajuns în Portul Constanța și urmează să fie transportat către șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești. Mașinăria, supranumită „cârtița”, cântărește aproximativ 3.300 de tone și are o lungime comparabilă cu cea a unui teren de fotbal. […]
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
Unul din patru angajați din România s-a aflat în 2025 într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% dintre salariați au declarat un nivel ridicat de mulțumire la locul de muncă, potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research. Datele arată o piață a muncii […]
Xpeng își propune să livreze până la 600.000 de mașini în 2026
Companii
Xpeng își propune să livreze până la 600.000 de mașini în 2026
Xpeng și-a stabilit un obiectiv ambițios pentru 2026, intenționând să livreze până la 600.000 de vehicule în acest an. Planul reflectă expansiunea rapidă a producătorului chinez de mașini electrice și dorința de a-și consolida poziția pe piețele globale. Xpeng țintește până la 600.000 de livrări de mașini în acest an, cu 39,7% mai mult decât […]
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Tehnologie
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Inteligența artificială transformă profund piața muncii, automatizând sarcini repetitive și influențând cererea pentru anumite calificări. În același timp, apar noi oportunități de angajare în domenii tehnologice și creative, forțând angajații și companiile să se adapteze rapid. Inteligența artificială pe piața muncii: riscuri și oportunități Inteligența artificială afectează deja piața muncii, în special joburile entry-level și […]
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Ancheta penală declanșată în Elveția după incendiul devastator produs într-un bar din stațiunea de schi Crans-Montana ar putea fi extinsă pentru a include autoritățile locale, pe fondul unor solicitări de despăgubiri care se ridică la zeci, chiar sute de milioane de euro. Un avocat care reprezintă o parte dintre victime susține că municipalitatea trebuie să […]