Prima pagină » Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU

Cum transformă creierul gândurile în propoziții, descoperire revoluționară a cercetătorilor de la NYU
Brain FOTO Shutterstock

Creierul uman ascunde un mecanism sofisticat prin care gândurile se transformă în propoziții, iar cercetătorii de la Universitatea New York au reușit să-l surprindă în acțiune, folosind neuroimagistică avansată și inteligență artificială. Rezultatele, publicate recent, dezvăluie nu doar cum se structurează vorbirea la nivel neuronal, ci și de ce anumite reguli gramaticale sunt universale în limbile lumii.

Un colectiv de cercetare de la Universitatea New York (NYU) a făcut un pas major în înțelegerea mecanismelor cerebrale care le permit oamenilor să construiască propoziții articulate, pornind de la cuvinte izolate. Studiul, publicat recent în Nature Communications Psychology, relevă cum creierul gestionează complexitatea vorbirii, folosind tehnologii avansate de neuroimagistică și algoritmi de inteligență artificială.

Cum traduce creierul cuvintele în sintaxă

Sub coordonarea profesorului asociat Adeen Flinker și a cercetătorului Adam Morgan, echipa a folosit electrocorticografia de înaltă rezoluție (ECoG), o metodă care presupune plasarea unor electrozi direct pe suprafața creierului, pentru a monitoriza activitatea neuronală la zece pacienți supuși tratamentului neurochirurgical pentru epilepsie. Participanții au fost rugați să realizeze exerciții lingvistice ce variau de la rostirea unor cuvinte simple, până la formularea de propoziții complete, descriind scene din benzi desenate.

Utilizând algoritmi de machine learning, cercetătorii au reușit să „descifreze” amprentele neuronale asociate fiecărui cuvânt, apoi au urmărit modul în care aceste tipare se modifică atunci când cuvintele sunt integrate în propoziții.

Studiul a fost susținut prin mai multe granturi acordate de National Institutes of Health.

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Ai Medicine FOTO: Shutterstock

Cuvinte stabile, roluri gramaticale fluide

Rezultatele sunt fascinante: deși reprezentările cerebrale ale cuvintelor individuale rămân relativ constante, indiferent de sarcină, modul în care creierul le aranjează într-o propoziție depinde esențial de structură gramaticală. În zonele senzori-motorii ale creierului, activitatea neuronală reflectă ordinea în care sunt rostite cuvintele. Însă în regiunile prefrontale, în special girusurile frontal inferior și mijlociu, strategia de codificare devine mult mai sofisticată: aceste arii nu doar „țin minte” ce cuvânt urmează să fie spus, ci și rolul său gramatical (subiect, obiect etc.) și locul în structura propoziției.

De exemplu, atunci când participanții au rostit construcții pasive, cum ar fi „Frankenstein a fost lovit de Dracula”, cortexul prefrontal a păstrat simultan activarea neuronală pentru ambii termeni principali ai propoziției, chiar și atunci când doar unul era pronunțat. Această suprapunere arată că, în cazul construcțiilor gramaticale mai complexe, creierul trebuie să gestioneze concomitent mai multe elemente, solicitând suplimentar memoria de lucru.

Eficiența neurală ar putea modela gramatica limbilor

O altă observație interesantă a autorilor leagă aceste descoperiri de un fapt notoriu în lingvistică: majoritatea limbilor preferă ordinea subiect–obiect. Cercetătorii sugerează că această tendință ar putea reflecta tocmai o optimizare neurologică structurile pasive sau neobișnuite solicită mai intens cortexul prefrontal, ceea ce, pe termen lung, ar putea influența evoluția limbajului.

Studiul NYU aduce, astfel, o perspectivă revoluționară asupra modului în care mintea umană orchestrează vorbirea, arătând că producerea propozițiilor nu este un proces liniar, ci unul extrem de flexibil, aflat la intersecția dintre stabilitatea semantică a cuvintelor și dinamica sintactică impusă de gramatică.

Bibliografie: Morgan, A. M., Devinsky, O., Doyle, W. K., Dugan, P., Friedman, D. & Flinker, A. (2025). Decoding words during sentence production with ECoG reveals syntactic role encoding and structure-dependent temporal dynamics. Communications Psychology. DOI: 10.1038/s44271-025-00270-1

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]