Prima pagină » Costul forței de muncă în România continuă să urce: creștere de aproape 7% într-un singur an

Costul forței de muncă în România continuă să urce: creștere de aproape 7% într-un singur an

Costul forței de muncă în România continuă să urce: creștere de aproape 7% într-un singur an
sursă foto: Guardian Jobs

Costul orar al forței de muncă în România a continuat să crească în finalul anului trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În trimestrul IV din 2025, indicatorul a înregistrat o majorare de 6,71% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, ceea ce arată presiuni tot mai mari asupra costurilor salariale din economie. Statisticile oficiale indică și o creștere față de trimestrul anterior.

Comparativ cu trimestrul III din 2025, costul orar al forței de muncă, calculat în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare, a fost mai mare cu 1,55%. Datele reflectă evoluții diferite între sectoarele economice, unele domenii înregistrând creșteri consistente, în timp ce altele au consemnat scăderi sau variații minore.

Domeniile unde costurile cu angajații au crescut cel mai mult

Conform analizei realizate de Institutul Național de Statistică, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă față de trimestrul anterior s-au înregistrat în sectorul tranzacțiilor imobiliare.

În acest domeniu, costurile cu forța de muncă au crescut cu 9,10%, una dintre cele mai ridicate variații din economie. Creșteri semnificative au fost raportate și în sectorul intermedierilor financiare și al asigurărilor, unde majorarea a ajuns la 8,93%.

Construcțiile au fost, de asemenea, printre domeniile cu dinamici puternice ale costurilor salariale. În acest sector, costul orar al forței de muncă a crescut cu 8,41% față de trimestrul precedent.

Aceste evoluții reflectă, în mare parte, presiunea generată de deficitul de personal calificat și de majorările salariale din anumite industrii.

Domeniile unde costurile au scăzut

Nu toate sectoarele economice au urmat însă aceeași tendință. Unele domenii au înregistrat scăderi ale costului orar al forței de muncă în trimestrul IV al anului trecut.

Cea mai puternică scădere a fost raportată în sistemul de învățământ, unde indicatorul a coborât cu 27,17% față de trimestrul anterior.

Potrivit explicațiilor oferite de Institutul Național de Statistică, această evoluție este determinată de particularitățile activității din educație. În trimestrul IV, timpul efectiv lucrat crește odată cu reluarea anului școlar, ceea ce influențează modul de calcul al costului orar.

Scăderi mai reduse au fost consemnate și în administrația publică, unde costul orar al forței de muncă a scăzut cu 2,19%.

De asemenea, au fost raportate variații negative ușoare în domeniul activităților culturale, de spectacole și recreative (-0,73%), precum și în sectorul sănătății și asistenței sociale (-0,30%).

Cheltuielile salariale și cele indirecte au crescut

Structura costurilor cu forța de muncă arată că atât componenta salarială, cât și cea non-salarială au înregistrat creșteri.

Comparativ cu trimestrul III din 2025, cheltuielile directe – reprezentate în principal de salarii – au crescut cu 1,53%. În același timp, cheltuielile indirecte, care includ contribuții sociale și alte costuri suportate de angajatori, au avansat cu 1,99%.

Această evoluție arată că presiunea asupra costurilor angajatorilor vine atât din majorările salariale, cât și din creșterea obligațiilor fiscale și sociale asociate muncii.

Creșteri anuale în aproape toate sectoarele economiei

Dacă analiza se face în comparație cu trimestrul IV din 2024, creșterile costurilor cu forța de muncă sunt și mai evidente.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că aproape toate activitățile economice au înregistrat majorări ale acestui indicator.

Construcțiile conduc clasamentul, cu o creștere anuală de 15,63%. Sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice a consemnat o majorare de 11,79%, în timp ce intermedierile financiare și asigurările au raportat un avans de 10,33%.

De asemenea, industria prelucrătoare a înregistrat o creștere importantă a costului orar al forței de muncă, de 9,90% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Doar două sectoare au înregistrat scăderi

În contrast cu evoluția generală din economie, doar două domenii au consemnat scăderi ale costului orar al forței de muncă în comparație cu trimestrul IV din 2024.

Administrația publică a înregistrat o reducere de 3,19%, iar învățământul o scădere de 3,12%.

În ansamblu, datele arată că atât cheltuielile salariale, cât și cele indirecte au continuat să crească într-un ritm relativ apropiat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, componenta cheltuielilor directe cu forța de muncă a crescut cu 6,7%, în timp ce cheltuielile indirecte au avansat cu 6,91%.

Alte articole importante
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Companii
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători […]
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Macroeconomie
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Datele BNR pentru ianuarie–august 2026 arată că austeritatea fiscală nu a corectat încă deficitul extern. Mai îngrijorător decât mărimea acestuia este modul în care este acoperit: investițiile străine directe finanțează doar o zecime din deficit, datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro, iar rezervele BNR nu mai acoperă integral datoria pe termen […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Companii
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care antreprenorii români Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu preiau indirect controlul asupra NIS Petrol SRL, compania care administrează rețeaua de benzinării Gazprom din România. Decizia nr. 211/2026 stabilește că tranzacția nu ridică îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal și nu creează obstacole […]
Producția industrială a României a scăzut cu 3,4% în primele opt luni din 2026. Industria prelucrătoare continuă să tragă în jos rezultatele
Macroeconomie
Producția industrială a României a scăzut cu 3,4% în primele opt luni din 2026. Industria prelucrătoare continuă să tragă în jos rezultatele
Producția industrială din România a înregistrat o contracție de 3,4% în perioada ianuarie–august 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția, calculată pe baza seriei brute, a fost determinată în principal de reducerea activității din industria prelucrătoare, unde producția s-a diminuat cu 4,4%. În același […]
Românii cumpără electronice ieftine, dar le reciclează prea puțin. România, pe locul patru în Europa la achiziții și ultima la reutilizare
Macroeconomie
Românii cumpără electronice ieftine, dar le reciclează prea puțin. România, pe locul patru în Europa la achiziții și ultima la reutilizare
România se numără printre piețele europene în care produsele electronice ieftine și de mici dimensiuni au devenit o achiziție obișnuită, însă comportamentul consumatorilor se schimbă mult mai lent atunci când aceste dispozitive ajung la finalul perioadei de utilizare. Un studiu realizat în 12 țări europene arată că România ocupă locul al patrulea la cumpărarea produselor […]