Cumpărarea unui apartament în orașele mari devine din ce în ce mai dificilă în România, chiar și cu salarii în creștere

În ciuda creșterilor salariale, românii se confruntă cu o provocare tot mai mare când vine vorba de cumpărarea unui apartament. Prețurile locuințelor continuă să crească accelerat, depășind ritmul veniturilor, iar costurile zilnice ridicate reduc dramatic capacitatea de economisire a familiilor cu venituri medii.

Cumpărarea unui apartament în România, din ce în ce mai dificilă

Piața imobiliară europeană traversează o perioadă de creștere fără precedent, cu prețuri la locuințe care au crescut cu peste 50% între 2015 și 2025, potrivit datelor prezentate de Fundația Friedrich Ebert. România nu doar că urmează acest trend, dar îl depășește: în ultimul deceniu, prețurile locuințelor au înregistrat o creștere de 61%, ceea ce plasează țara printre liderii regionali în ceea ce privește aprecierea imobiliară.

Deși prețul pe metru pătrat în România este încă sub media Uniunii Europene – București: 1.797 euro/mp în 2022, Sofia: 1.635 euro/mp, comparativ cu 2.110 euro/mp în Madrid și peste 3.000 euro/mp în Berlin sau Amsterdam – ritmul accelerat al creșterii și veniturile relativ mici fac ca achiziția unei locuințe să fie o provocare majoră.

Exod tăcut din Occident: milioane de oameni părăsesc țările bogate. Ce îi alungă și unde se duc

12:03

Atac frontal în energie: Premierul acuză blocaje, speculă și lipsă de investiții în companiile de stat

10:37

Raportul preț/salariu: România se aliniază Europei, dar cu sacrificii uriașe

Un argument des invocat este că salariile în România au crescut semnificativ în ultimii ani, compensând parțial creșterea prețurilor la imobiliare. Totuși, datele arată că acest echilibru este doar aparent.

„În Bucureşti, un rezident cu salariul mediu poate cumpăra un metru pătrat rezidenţial în centrul oraşului cu echivalentul a 2,7 salarii lunare şi unul în afara centrului cu 1,5 salarii lunare medii. În Cluj-Napoca, situaţia este chiar mai dificilă, întrucât un metru pătrat în centru costă echivalentul a trei salarii lunare medii, iar în afara centrului 2,2 salarii. Pentru comparaţie, indicatorul cost/salariu pentru un metru pătrat în alte oraşe europene arată că în Berlin, Amsterdam sau Sofia un metru pătrat costă aproximativ 2,4 salarii lunare, în timp ce doar în Madrid, oraş foarte căutat de cumpărători străini, costul unui metru pătrat rezidenţial în centru este echivalentul a 3,2 salarii lunare, aproape similar cu Cluj-Napoca”, declară autorii studiului.

Prin comparație, în Berlin, Amsterdam sau Sofia, un metru pătrat costă echivalentul a 2,4 salarii lunare, iar doar în Madrid indicatorul ajunge la 3,2 salarii, nivel aproape identic cu cel din Cluj-Napoca.

Costul real al vieții în România reduce capacitatea de economisire

Deși la prima vedere raportul preț/venit pare similar între marile orașe din România și restul Europei, există o diferență fundamentală: cheltuielile zilnice ale românilor sunt disproporționat de mari în raport cu venitul lor.

Potrivit Monitorului Social, 31,3% din salariul mediu lunar este cheltuit doar pe alimente și îmbrăcăminte, comparativ cu sub 20% în Europa Occidentală și 24% în Bulgaria. Acest dezechilibru înseamnă că spațiul real de economisire pentru un avans sau rate lunare la un credit ipotecar este mult mai redus în România decât în alte state europene.

 Chiar și în orașele considerate prospere, precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, oferta limitată și cererea ridicată mențin presiunea pe prețuri și reduc accesul familiilor tinere la o locuință decentă.