Prima pagină » „Cumperi acum, plătești mai târziu” – o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală

„Cumperi acum, plătești mai târziu” – o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală

„Cumperi acum, plătești mai târziu” - o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală
„Cumperi acum, plătești mai târziu” - o strategie veche, remodelată pentru lumea digitală / Foto: Unsplash

Un burrito comandat online, poate și un bilet la Jennifer Lopez sau o injecție cu Botox — pentru unii consumatori acestea nu mai sunt simple capricii, ci cheltuieli tangibile, finanțabile prin opțiunea „cumperi acum, plătești mai târziu” (Buy Now, Pay Later – BNPL). Metoda a cucerit piața americană, unde sistemul devine atât de popular încât, cel mai probabil, se va impune ca normă. Desigur, mulți sunt cei care râd și ironizează tipul acesta de achiziții. Să-ți comanzi prânzul și să-l plătești în rate pare, pentru unii, apogeul consumerismului absurd. Pentru alții, e o formă periculoasă de creditare, cumva la marginea sistemului financiar clasic, o iluzie promovată pentru a profita de consumatorii vulnerabili. Alții înțeleg metoda ca pe o practică veche de când lumea, care-și dovedește utilitatea și în era digitală, iar efectele ei, oricât de amuzante, rămân, totuși, unele benefice pentru toate părțile implicate, atât pentru cumpărători, pentru vânzători, cât și pentru companiile care susțin aceste sisteme, comentează The Economist

Nici ridiculizarea, nici îngrijorarea nu au frânat ascensiunea acestui segment. Potrivit Worldpay, un procesator de plăți BNPL,  această strategie a generat, anul trecut, cheltuieli globale de 342 miliarde dolari – un salt spectaculos față de cele 2 miliarde înregistrate cu un deceniu în urmă. Giganți bancari, precum JPMorgan Chase și PayPal, au intrat pe această piață, în timp ce companiile BNPL preiau tot mai multe funcții tradițional bancare. Segmentul creditelor comerciale între firme – o piață fragmentată și învechită, comentează sursa citată – ar putea reprezenta chiar o oportunitate mai mare decât cea a creditării individuale. Iar acum, portofoliile de datorii BNPL sunt transformate în titluri securizate și vândute, adesea către administratori de active.

Un model vechi, reinventat pentru era digitală

Ideea unui împrumut acordat direct la punctul de vânzare nu este deloc nouă. În 1856, Isaac Singer și Edward Clark au început să vândă mașini de cusut în rate, o decizie care le-a adus un imens succes. Industria BNPL actuală funcționează pe același principiu: un client cumpără un produs de 100 dolari, dar îl achită în tranșe. Furnizorul BNPL — precum Klarna (Suedia) sau Affirm (SUA) — plătește comerciantului întreaga sumă dinainte, reținând un comision, să zicem 3 dolari. Pentru retaileri, acest model este avantajos, deoarece crește volumul vânzărilor. Clienții care au acces la BNPL cheltuiesc, în medie, cu 20% mai mult decât cei care nu au această opțiune, chiar dacă prețul produsului rămâne același. Rambursarea are loc, de regulă, în patru tranșe, pe o durată de șase săptămâni, fără dobândă.

Un sector încă la început

Deși a înregistrat o explozie în ultimii ani, sectorul BNPL este încă în fază incipientă. Mai puțin de 2% dintre clienții Bank of America, dintre cei născuți înainte de 1965, au o plată BNPL activă, comparativ cu 10% dintre clienții mileniali și Gen Z. Pe măsură ce aceste generații devin motorul principal al consumului, piața are toate șansele să se extindă. În țări unde BNPL are o istorie mai lungă, ponderea sa în vânzările online este mai mare: peste 20% în Suedia, față de sub 6% în SUA. Noi jucători regionali intră în joc: Addi în Columbia, Atome în Singapore, Tamara în Arabia Saudită.

Pe măsură ce industria crește, granițele dintre BNPL și sistemul financiar tradițional devin tot mai vagi. Klarna este o bancă europeană încă din 2017, iar CEO-ul său, Sebastian Siemiatkowski, își dorește ca firma să devină un „asistent financiar digital” bazat pe inteligență artificială. Affirm a lansat un card de debit acum doi ani, care poate fi folosit atât pentru plăți integrale, cât și în rate – o extindere a modelului BNPL din online în lumea reală. Între timp, atât Klarna, cât și Affirm, au fost integrate în portofelele digitale Apple și Google.

Băncile reacționează

Jucătorii tradiționali nu stau pe margine. PayPal a intrat pe piața BNPL în 2020, profitând de relațiile sale solide cu comercianții. Anul trecut, compania a procesat plăți BNPL de 33 miliarde dolari, cu o rată de creștere de aproximativ 20% pe an. Tot mai multe bănci le permit acum clienților să împartă plățile mari în tranșe, după achiziție. Iar prin parteneriatele recente cu firme precum Adyen, JPMorgan Payments și Stripe, Klarna și-a extins accesul la milioane de comercianți.

O revoluție și în creditul comercial

Mai multe startup-uri cu creștere accelerată își propun să revoluționeze creditul comercial, o piață uriașă în care furnizorii acordă termene de plată cumpărătorilor. Doar în SUA, companiile raportează circa 4.900 miliarde dolari în datorii comerciale — de patru ori mai mult decât soldurile de pe cardurile de credit (1.200 miliarde), raportează sursa citată. Este o piață arhaică și subdigitalizată: furnizorii evaluează manual bonitatea clienților și adesea trebuie să-i urmărească pentru a-și recupera banii.

Matthias Knecht, cofondator al companiei Billie, specializată în BNPL pentru afaceri, estimează că această piață este cu 15 ani în urma celei de retail. Richard Thornton, cofondator al Hokodo, afirmă că impactul asupra cheltuielilor B2B ar putea fi și mai mare, din cauza opțiunilor limitate disponibile pentru firmele mici. Potrivit acestuia, coșul de cumpărături al companiilor care primesc acces la BNPL crește, în medie, cu 40%.

Cărucioarele de cumpărături au ajuns să fie tăiate și furate pe bandă rulantă.

Investitorii adoră BNPL – chiar și sub formă de burrito

Pentru furnizorii BNPL, extinderea rapidă presupune menținerea unui bilanț flexibil. Deși „obligațiunile garantate cu burrito” pot stârni zâmbete, piața relativ opacă a portofoliilor BNPL securitizate este în plină efervescență. Administratorii de active și fondurile private care le cumpără văd în acestea o clasă de active atractivă, cu scadențe rapide. În octombrie, Elliott Advisors (filiala britanică a unui fond speculativ uriaș) a achiziționat portofoliul de împrumuturi Klarna din Marea Britanie, evaluat la 39 miliarde dolari. În 2023, gigantul KKR a convenit să cumpere până la 44 miliarde dolari în datorii BNPL de la PayPal. Affirm a emis obligațiuni garantate cu active în valoare de circa 12 miliarde dolari. Un insider din industrie numește această piață „o frenezie”, unde cererea depășește cu mult oferta.

Riscuri ascunse? Mai puțin decât se crede

În ciuda entuziasmului general, rămân unele întrebări serioase privind sustenabilitatea industriei, care a crescut într-o perioadă fără recesiuni majore. Cea mai mare temere este că BNPL încurajează împrumuturi riscante, către consumatori care trăiesc peste posibilitățile lor.

Este cert că utilizatorii BNPL au venituri mai mici decât cei care folosesc carduri de credit. În plus, au apărut semnale de alarmă: pierderile din credite ale Klarna au crescut cu 17% în primul trimestru al acestui an. Un studiu al Rezervei Federale indică o creștere a întârzierilor de plată, de la 15% în 2021, la 24% în 2024.

Cu toate acestea, rata de neplată rămâne semnificativ mai mică decât în cazul altor forme de creditare. Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorului (CFPB) a constatat că rata de default pentru creditele BNPL s-a menținut în jur de 2% între 2019 și 2022, comparativ cu 10% pentru cardurile de credit, în rândul acelorași categorii de debitori. Chiar dacă pierderile Klarna au crescut, la fel s-au mărit și soldurile. Rata totală de default rămâne sub media industriei.

Există riscul ca o parte a datoriilor de consum problematice să fie invizibilă pentru bănci și autorități? Unii creditori sunt îngrijorați de fenomenul „loan stacking” – acumularea simultană de împrumuturi din mai multe surse. Acest ciclu poate duce la o spirală periculoasă. Dar alte cercetări ale CFPB sunt mai optimiste: utilizarea BNPL nu crește nivelul de îndatorare pe carduri și nici nu duce la contractarea altor tipuri de împrumuturi în următoarele 18 luni.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

BNPL îți poate chiar îmbunătăți scorul de credit

În iunie, FICO — furnizorul principal de scoruri de credit din SUA — a anunțat că va începe să includă istoricul BNPL în scorurile sale. Julie May, directoare în cadrul FICO, spune că un studiu realizat cu date de la Affirm a arătat că, pentru utilizatorii frecvenți, scorurile fie au rămas stabile, fie au crescut odată cu includerea BNPL. Cercetări realizate în Scandinavia confirmă această tendință: Christine Laudenbach (Universitatea Goethe, Frankfurt) și colaboratorii ei au analizat 1 milion de cereri de credit la o bancă nordică anonimă care folosește date BNPL. Clienții cu un istoric solid de rambursare BNPL au primit împrumuturi la o dobândă medie cu 1,4 puncte procentuale, mai mică decât cea indicată de scorurile lor de credit.

Verdictul final: în caz de criză

Verdictul final asupra BNPL va veni doar într-o recesiune severă, comentează The Economist. Dar, deși utilizatorii sunt tineri și deseori fără experiență în creditare, există motive reale de optimism. Pe măsură ce acest nou model de finanțare devine parte a normalității, pare mai sigur și mai util decât sugerează criticii. Așa că da, spun analiștii publicației, cumpără-ți liniștit biletul la concert în rate și nu lăsa pe nimeni să te judece!

Alte articole importante
Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni
Companii
Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni
Piața activelor aflate în dificultate financiară din România a ajuns la un nivel impresionant în primele cinci luni ale anului 2026. Potrivit unei analize realizate de platforma de licitații online azitis.com, valoarea totală a bunurilor scoase la vânzare de companii aflate în insolvență, faliment sau executare silită a depășit 1,76 miliarde de euro la finalul […]
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]