Prima pagină » „Cumperi acum, plătești mai târziu” – o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală

„Cumperi acum, plătești mai târziu” – o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală

„Cumperi acum, plătești mai târziu” - o strategie veche de sute de ani este remodelată pentru lumea digitală
„Cumperi acum, plătești mai târziu” - o strategie veche, remodelată pentru lumea digitală / Foto: Unsplash

Un burrito comandat online, poate și un bilet la Jennifer Lopez sau o injecție cu Botox — pentru unii consumatori acestea nu mai sunt simple capricii, ci cheltuieli tangibile, finanțabile prin opțiunea „cumperi acum, plătești mai târziu” (Buy Now, Pay Later – BNPL). Metoda a cucerit piața americană, unde sistemul devine atât de popular încât, cel mai probabil, se va impune ca normă. Desigur, mulți sunt cei care râd și ironizează tipul acesta de achiziții. Să-ți comanzi prânzul și să-l plătești în rate pare, pentru unii, apogeul consumerismului absurd. Pentru alții, e o formă periculoasă de creditare, cumva la marginea sistemului financiar clasic, o iluzie promovată pentru a profita de consumatorii vulnerabili. Alții înțeleg metoda ca pe o practică veche de când lumea, care-și dovedește utilitatea și în era digitală, iar efectele ei, oricât de amuzante, rămân, totuși, unele benefice pentru toate părțile implicate, atât pentru cumpărători, pentru vânzători, cât și pentru companiile care susțin aceste sisteme, comentează The Economist

Nici ridiculizarea, nici îngrijorarea nu au frânat ascensiunea acestui segment. Potrivit Worldpay, un procesator de plăți BNPL,  această strategie a generat, anul trecut, cheltuieli globale de 342 miliarde dolari – un salt spectaculos față de cele 2 miliarde înregistrate cu un deceniu în urmă. Giganți bancari, precum JPMorgan Chase și PayPal, au intrat pe această piață, în timp ce companiile BNPL preiau tot mai multe funcții tradițional bancare. Segmentul creditelor comerciale între firme – o piață fragmentată și învechită, comentează sursa citată – ar putea reprezenta chiar o oportunitate mai mare decât cea a creditării individuale. Iar acum, portofoliile de datorii BNPL sunt transformate în titluri securizate și vândute, adesea către administratori de active.

Un model vechi, reinventat pentru era digitală

Ideea unui împrumut acordat direct la punctul de vânzare nu este deloc nouă. În 1856, Isaac Singer și Edward Clark au început să vândă mașini de cusut în rate, o decizie care le-a adus un imens succes. Industria BNPL actuală funcționează pe același principiu: un client cumpără un produs de 100 dolari, dar îl achită în tranșe. Furnizorul BNPL — precum Klarna (Suedia) sau Affirm (SUA) — plătește comerciantului întreaga sumă dinainte, reținând un comision, să zicem 3 dolari. Pentru retaileri, acest model este avantajos, deoarece crește volumul vânzărilor. Clienții care au acces la BNPL cheltuiesc, în medie, cu 20% mai mult decât cei care nu au această opțiune, chiar dacă prețul produsului rămâne același. Rambursarea are loc, de regulă, în patru tranșe, pe o durată de șase săptămâni, fără dobândă.

Un sector încă la început

Deși a înregistrat o explozie în ultimii ani, sectorul BNPL este încă în fază incipientă. Mai puțin de 2% dintre clienții Bank of America, dintre cei născuți înainte de 1965, au o plată BNPL activă, comparativ cu 10% dintre clienții mileniali și Gen Z. Pe măsură ce aceste generații devin motorul principal al consumului, piața are toate șansele să se extindă. În țări unde BNPL are o istorie mai lungă, ponderea sa în vânzările online este mai mare: peste 20% în Suedia, față de sub 6% în SUA. Noi jucători regionali intră în joc: Addi în Columbia, Atome în Singapore, Tamara în Arabia Saudită.

Pe măsură ce industria crește, granițele dintre BNPL și sistemul financiar tradițional devin tot mai vagi. Klarna este o bancă europeană încă din 2017, iar CEO-ul său, Sebastian Siemiatkowski, își dorește ca firma să devină un „asistent financiar digital” bazat pe inteligență artificială. Affirm a lansat un card de debit acum doi ani, care poate fi folosit atât pentru plăți integrale, cât și în rate – o extindere a modelului BNPL din online în lumea reală. Între timp, atât Klarna, cât și Affirm, au fost integrate în portofelele digitale Apple și Google.

Băncile reacționează

Jucătorii tradiționali nu stau pe margine. PayPal a intrat pe piața BNPL în 2020, profitând de relațiile sale solide cu comercianții. Anul trecut, compania a procesat plăți BNPL de 33 miliarde dolari, cu o rată de creștere de aproximativ 20% pe an. Tot mai multe bănci le permit acum clienților să împartă plățile mari în tranșe, după achiziție. Iar prin parteneriatele recente cu firme precum Adyen, JPMorgan Payments și Stripe, Klarna și-a extins accesul la milioane de comercianți.

O revoluție și în creditul comercial

Mai multe startup-uri cu creștere accelerată își propun să revoluționeze creditul comercial, o piață uriașă în care furnizorii acordă termene de plată cumpărătorilor. Doar în SUA, companiile raportează circa 4.900 miliarde dolari în datorii comerciale — de patru ori mai mult decât soldurile de pe cardurile de credit (1.200 miliarde), raportează sursa citată. Este o piață arhaică și subdigitalizată: furnizorii evaluează manual bonitatea clienților și adesea trebuie să-i urmărească pentru a-și recupera banii.

Matthias Knecht, cofondator al companiei Billie, specializată în BNPL pentru afaceri, estimează că această piață este cu 15 ani în urma celei de retail. Richard Thornton, cofondator al Hokodo, afirmă că impactul asupra cheltuielilor B2B ar putea fi și mai mare, din cauza opțiunilor limitate disponibile pentru firmele mici. Potrivit acestuia, coșul de cumpărături al companiilor care primesc acces la BNPL crește, în medie, cu 40%.

Cărucioarele de cumpărături au ajuns să fie tăiate și furate pe bandă rulantă.

Investitorii adoră BNPL – chiar și sub formă de burrito

Pentru furnizorii BNPL, extinderea rapidă presupune menținerea unui bilanț flexibil. Deși „obligațiunile garantate cu burrito” pot stârni zâmbete, piața relativ opacă a portofoliilor BNPL securitizate este în plină efervescență. Administratorii de active și fondurile private care le cumpără văd în acestea o clasă de active atractivă, cu scadențe rapide. În octombrie, Elliott Advisors (filiala britanică a unui fond speculativ uriaș) a achiziționat portofoliul de împrumuturi Klarna din Marea Britanie, evaluat la 39 miliarde dolari. În 2023, gigantul KKR a convenit să cumpere până la 44 miliarde dolari în datorii BNPL de la PayPal. Affirm a emis obligațiuni garantate cu active în valoare de circa 12 miliarde dolari. Un insider din industrie numește această piață „o frenezie”, unde cererea depășește cu mult oferta.

Riscuri ascunse? Mai puțin decât se crede

În ciuda entuziasmului general, rămân unele întrebări serioase privind sustenabilitatea industriei, care a crescut într-o perioadă fără recesiuni majore. Cea mai mare temere este că BNPL încurajează împrumuturi riscante, către consumatori care trăiesc peste posibilitățile lor.

Este cert că utilizatorii BNPL au venituri mai mici decât cei care folosesc carduri de credit. În plus, au apărut semnale de alarmă: pierderile din credite ale Klarna au crescut cu 17% în primul trimestru al acestui an. Un studiu al Rezervei Federale indică o creștere a întârzierilor de plată, de la 15% în 2021, la 24% în 2024.

Cu toate acestea, rata de neplată rămâne semnificativ mai mică decât în cazul altor forme de creditare. Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorului (CFPB) a constatat că rata de default pentru creditele BNPL s-a menținut în jur de 2% între 2019 și 2022, comparativ cu 10% pentru cardurile de credit, în rândul acelorași categorii de debitori. Chiar dacă pierderile Klarna au crescut, la fel s-au mărit și soldurile. Rata totală de default rămâne sub media industriei.

Există riscul ca o parte a datoriilor de consum problematice să fie invizibilă pentru bănci și autorități? Unii creditori sunt îngrijorați de fenomenul „loan stacking” – acumularea simultană de împrumuturi din mai multe surse. Acest ciclu poate duce la o spirală periculoasă. Dar alte cercetări ale CFPB sunt mai optimiste: utilizarea BNPL nu crește nivelul de îndatorare pe carduri și nici nu duce la contractarea altor tipuri de împrumuturi în următoarele 18 luni.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

BNPL îți poate chiar îmbunătăți scorul de credit

În iunie, FICO — furnizorul principal de scoruri de credit din SUA — a anunțat că va începe să includă istoricul BNPL în scorurile sale. Julie May, directoare în cadrul FICO, spune că un studiu realizat cu date de la Affirm a arătat că, pentru utilizatorii frecvenți, scorurile fie au rămas stabile, fie au crescut odată cu includerea BNPL. Cercetări realizate în Scandinavia confirmă această tendință: Christine Laudenbach (Universitatea Goethe, Frankfurt) și colaboratorii ei au analizat 1 milion de cereri de credit la o bancă nordică anonimă care folosește date BNPL. Clienții cu un istoric solid de rambursare BNPL au primit împrumuturi la o dobândă medie cu 1,4 puncte procentuale, mai mică decât cea indicată de scorurile lor de credit.

Verdictul final: în caz de criză

Verdictul final asupra BNPL va veni doar într-o recesiune severă, comentează The Economist. Dar, deși utilizatorii sunt tineri și deseori fără experiență în creditare, există motive reale de optimism. Pe măsură ce acest nou model de finanțare devine parte a normalității, pare mai sigur și mai util decât sugerează criticii. Așa că da, spun analiștii publicației, cumpără-ți liniștit biletul la concert în rate și nu lăsa pe nimeni să te judece!

Alte articole importante
Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă
Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă
România traversează o nouă perioadă de incertitudine politică, iar efectele încep să se vadă deja în economie. Potrivit unei analize realizate de consultantul Adrian Negrescu, semnalele transmise de autorități către piețele internaționale sunt decisive în această etapă, iar orice ezitare poate agrava situația economică și poate afecta ratingul de țară. „Cursul de schimb leu/euro depășește […]
„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar
„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar
Un nou conflict izbucnește în New York, unde discursul despre impozitarea celor foarte bogați a degenerat într-o dispută publică dură între lideri politici și reprezentanți ai marilor corporații. CEO-ul Vornado Realty Trust, Steve Roth, a provocat reacții puternice după ce a comparat sloganul „taxează bogații” cu insultele rasiale, într-o intervenție susținută în fața investitorilor. Declarațiile […]
Un an de la acordul Trump–Marea Britanie: costuri ascunse pentru agricultură și industrie
Un an de la acordul Trump–Marea Britanie: costuri ascunse pentru agricultură și industrie
La un an după acordul comercial dintre Statele Unite și Marea Britanie, efectele reale ale înțelegerii încep să fie resimțite tot mai puternic în economie, în special în sectorul agricol. Decizia luată în 2025 de președintele american Donald Trump și premierul britanic Keir Starmer continuă să genereze controverse, pe fondul unor pierderi semnificative pentru fermieri […]
România, la un pas de aderarea la OCDE: 24 din 25 de comitete, deja închise
România, la un pas de aderarea la OCDE: 24 din 25 de comitete, deja închise
România se apropie de finalul unuia dintre cele mai complexe procese de integrare economică internațională, după ce a închis 24 dintre cele 25 de comitete necesare pentru aderarea la OCDE. Anunțul a fost făcut de Luca Niculescu, coordonatorul național al acestui demers, care a subliniat că țara noastră se află în prezent pe primul loc […]
România, pe primul loc la costul real al energiei: povara pe gospodării devine uriașă
România, pe primul loc la costul real al energiei: povara pe gospodării devine uriașă
Prețurile la electricitatea pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au rămas relativ stabile în a doua jumătate a anului 2025, însă situația diferă semnificativ de la o țară la alta. Potrivit datelor publicate de Eurostat, media europeană a ajuns la 28,96 euro pentru 100 kWh, ușor peste nivelul de 28,79 euro din prima jumătate a anului. […]
Tranzacție majoră pe piața editorială: Libri-Bookline preia controlul unei edituri cunoscute din România
Companii
Tranzacție majoră pe piața editorială: Libri-Bookline preia controlul unei edituri cunoscute din România
Piața de carte din România a fost luată prin surprindere de o mutare strategică neașteptată. Un jucător important din Ungaria, Libri-Bookline, a decis să intre direct pe piața locală prin achiziția pachetului majoritar al Curtea Veche Publishing, una dintre cele mai cunoscute edituri autohtone. Tranzacția marchează un moment important pentru industria editorială, semnalând interesul investitorilor […]