Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României

Deficitul bugetar al României are un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor, afectând nivelul impozitelor, al pensiilor și al investițiilor publice.

Gestionarea ineficientă a acestuia poate duce la creșterea prețurilor, reducerea serviciilor publice și limitarea proiectelor de infrastructură.

Cum influențează deficitul bugetar prețurile, pensiile și serviciile publice

România se pregătește pentru un deficit bugetar de maximum 6% din PIB în 2026, după cum estimează Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, transmite Puterea.ro. Prezent la CFA Forecast Dinner, acesta a vorbit despre impactul pe care îl va avea acest procent asupra vieții de zi cu zi a românilor și ce provocări ar putea apărea anul viitor.

Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $

19:48

Transporturile rutiere, sub presiune: tarifele ar putea crește cu până la 8% pe fondul noilor taxe și restricții

18:17

Chidesciuc spune că nu a fost surprins de faptul că deficitul a fost sub țintă în 2025.

„Există deja măsuri aprobate care ar trebui să permită atingerea țintei de 6%, poate chiar mai puțin”, a explicat el.

Performanța fiscală din 2025 și prognoza optimistă pentru 2026 nu sunt întâmplătoare. Pentru a menține deficitul bugetar sub 6% din PIB, statul român a combinat disciplină strictă și măsuri concrete, un echilibru rar în istoria recentă a finanțelor publice.

Controlul cheltuielilor publice

Una dintre cele mai vizibile măsuri a fost înghețarea salariilor și pensiilor pentru 2025, dar și pentru 2026. La prima vedere, decizia pare austeră, dar impactul asupra deficitului a fost semnificativ. Blocarea cheltuielilor cu personalul și beneficiile sociale a redus presiunea asupra bugetului și a creat spațiu pentru investiții esențiale.

„Controlul cheltuielilor a fost cu adevărat strict. Așa ceva nu am mai văzut în România de mulți ani”, a spus Chidesciuc.

Strategia nu a însemnat doar tăieri, ci și prioritizarea inteligentă a proiectelor: investițiile strategice au continuat, iar consumul curent a fost limitat.

Colectarea TVA: secretul deficitului

Pe partea de venituri, colectarea TVA a fost un factor-cheie. Deși unele voci se tem că aceasta afectează consumul, datele arată că veniturile suplimentare din TVA au echilibrat bugetul și au permis atingerea țintei de deficit.

Fără această componentă, deficitul ar fi fost probabil mai mare, avertizează Chidesciuc. Practic, disciplina fiscală și administrarea eficientă a veniturilor au compensat lipsa creșterilor salariale.

2027 va fi un an al incertitudinilor

Dacă 2026 pare un an stabil, 2027 se anunță unul dificil. Totul va depinde de două mari variabile:

Veniturile statului. Colectarea taxelor a fost o provocare constantă. Chidesciuc spune că Guvernul depune eforturi mai mari, cu digitalizare, controale mai eficiente și reducerea evaziunii fiscale.

Cheltuielile publice. După doi ani de îngheț salarial și al pensiilor, creșteri vor fi inevitabile. Guvernul vrea să le mențină sub nivelul PIB nominal pentru a nu pierde controlul deficitului. Această combinație între venituri și cheltuieli va decide dacă deficitul rămâne sub 5% sau dacă sunt necesare ajustări.

Trei scenarii pentru 2027

• Scenariul optimist: TVA eficient colectată, cheltuieli moderate → deficit
• Scenariul realist: îmbunătățiri parțiale la colectarea taxelor, creșteri salariale moderate → deficit ~5%
• Scenariul pesimist: creșteri peste PIB nominal și colectare slabă → deficit >5%

Pentru cetățeanul de rând, aceste scenarii înseamnă mult mai mult decât niște simple cifre. Ele reflectă cum se cheltuiesc banii publici, cum sunt finanțate investițiile și cât de stabilă rămâne economia.

Termeni precum „deficit bugetar” sau „colectare TVA” au efecte directe. Aceștia influențează pensiile și salariile viitoare, investițiile în sănătate, școli și infrastructură și costul împrumuturilor statului, care afectează dobânzile la credite și ratele bancare.