Datoria populației și a companiilor a continuat să crească în 2025. BNR avertizează asupra riscurilor pentru firme și estimează mai multe credite neplătite

Datoria sectorului privat din România a continuat să urce în 2025, însă într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Potrivit Raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), populația și-a majorat în continuare gradul de îndatorare, în timp ce ritmul de creditare a companiilor a încetinit. În același timp, banca centrală atrage atenția că unele sectoare economice au intrat în zona de risc, iar pentru următoarele 12 luni estimează o creștere a ratei de nerambursare atât în cazul firmelor, cât și al populației.

Datoria sectorului privat a ajuns la 43% din PIB

Datoria sectorului privat a ajuns la 819,4 miliarde de leiConform raportului BNR, datoria totală a sectorului privat a crescut în 2025 cu 5,6%, sub ritmul de 8,9% consemnat în 2024, ajungând la 819,4 miliarde de lei, echivalentul a 43% din produsul intern brut. Banca Națională subliniază că îndatorarea sectorului real continuă să se afle într-o fază descendentă a ciclului de creditare, atât la nivel agregat, cât și în principalele segmente reprezentate de companiile nefinanciare și populație.

În cazul firmelor, dinamica anuală a creditării prin bănci și instituții financiare nebancare (IFN) s-a redus la 5,1%, comparativ cu 8,1% în 2024.

Cât valorează naționala Canadei, surpriza de la CM 2026. România este la mare distanță

10:15

Volkswagen analizează producerea în Germania a unor modele dezvoltate pentru China. Miza: salvarea locurilor de muncă

17:35

Instituțiile de credit au rămas principala sursă de finanțare, acestea acordând 74,4% din totalul datoriei financiare a companiilor și populației. În același timp, IFN-urile și-au consolidat poziția, ponderea lor în finanțarea sectorului privat crescând la 11,5%, față de 10,6% în anul anterior.

Populația s-a împrumutat cu aproape 10% mai mult

Îndatorarea populației față de instituțiile financiare a continuat să avanseze într-un ritm apropiat celui din anul precedent. În 2025, creșterea a fost de 9,4%, foarte aproape de nivelul de 9,5% înregistrat în 2024.

Potrivit BNR, creditele bancare contractate de populație sunt acordate în proporție de 93% în lei, evoluție susținută și de măsurile macroprudențiale aplicate de banca centrală pentru limitarea creditării în valută.

Și în cazul împrumuturilor acordate de IFN-uri populației predomină moneda națională, cu o pondere de 91%.

În schimb, companiile continuă să fie expuse într-o măsură semnificativă la finanțarea în valută. Aproximativ jumătate din portofoliul corporativ al băncilor este denominat în monedă străină, iar în cazul IFN-urilor, 83,3% din creditele acordate firmelor sunt în valută.

Totodată, datoria către instituțiile financiare din străinătate a crescut mai rapid decât cea contractată pe plan intern, cu un avans de 8,4%, comparativ cu 7% în cazul instituțiilor financiare autohtone. O componentă importantă rămân creditele externe de tip mamă-fiică, care reprezintă 31% din datoria totală a sectorului privat și 43% din îndatorarea companiilor nefinanciare. Ritmul de creștere al acestora s-a redus însă la 3,1%, de la 10,5% în 2024.

Agricultura și imobiliarele, printre sectoarele cu risc ridicat

BNR arată că majorarea costurilor, în special a cheltuielilor salariale, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în 2024, fără ca veniturile să crească în același ritm.

Ca urmare, indicatorii privind sănătatea financiară a firmelor s-au deteriorat ușor, însă, la nivel agregat, au rămas peste nivelurile dinaintea pandemiei și în afara zonei generale de risc.

Există însă domenii vulnerabile. Agricultura, sectorul imobiliar și utilitățile sunt considerate cele mai expuse, primele două aflându-se în zona de risc încă dinainte de 2024.

Raportul mai arată că datoriile comerciale continuă să reprezinte principala sursă de finanțare a companiilor, cu o pondere de 17,4% din pasiv, în timp ce creditele acordate de instituțiile financiare locale însumează mai puțin de 9% din totalul surselor de finanțare.

Populația economisește mai mult decât se împrumută

Potrivit BNR, populația și-a consolidat poziția financiară și continuă să fie creditor net al sistemului bancar. Depozitele sunt de două ori mai mari decât creditele, raportul credite/depozite fiind de 50% la sfârșitul anului 2025.

Valoarea depozitelor populației a ajuns la aproximativ 411 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de anul anterior. Aproximativ 52% din această sumă este reprezentată de depozite la termen, iar restul de depozite overnight.

În plus, avuția netă a gospodăriilor s-a dublat comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, ajungând la echivalentul a 180% din venitul brut disponibil. În septembrie 2025, aceasta era cu 6,7% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.

BNR avertizează însă că această evoluție favorabilă ar putea fi afectată de încetinirea economiei, de creșterea costului vieții și de impactul măsurilor fiscale asupra veniturilor reale.

BNR estimează mai multe credite neperformante în următorul an

Capacitatea de rambursare a împrumuturilor a evoluat diferit pentru companii și populație. În cazul firmelor, rata creditelor neperformante a crescut la 5,5% în decembrie 2025, față de 4,1% cu un an înainte. Cele mai vulnerabile segmente sunt creditele garantate de stat, unde rata NPL a urcat la 9,9%, finanțările pentru piața imobiliară comercială, cu o rată de 6,2%, și creditele acordate IMM-urilor, unde indicatorul a ajuns la 6%.

Pentru populație, situația este mai favorabilă. Rata creditelor neperformante s-a menținut sub pragul prudențial de 3%, coborând la 2,8% la finalul anului 2025. Pe segmentul creditelor de consum, rata NPL s-a redus de la 5% la 4,5%, evoluție susținută de creditele acordate recent și de consolidarea sistemului bancar.

Cu toate acestea, prognozele BNR indică o deteriorare graduală în următoarele 12 luni. Rata de nerambursare a creditelor acordate companiilor este estimată să crească de la 3,2% în decembrie 2025 la 3,9% la finalul lui 2026. În cazul populației, banca centrală estimează majorarea ratei de nerambursare pentru creditele ipotecare de la 0,25% la 0,31%, iar pentru creditele de consum de la 3% la 3,6%.