BNR: Inflația va scădea puternic în trimestrul III, dar va reveni în ținta de 2,5% abia la finalul lui 2027

Banca Națională a României estimează o scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza. Cu toate acestea, revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală va fi mai lentă decât se anticipa anterior, iar acest lucru este așteptat abia la sfârșitul anului 2027.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 10 august, BNR estimează o inflație anuală de 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% în prognoza din luna mai. Pentru decembrie 2027, prognoza a fost stabilită la 3,4%, comparativ cu 2,9% anterior.

Inflația scade în trimestrul III, dar ritmul se temperează ulterior

Banca centrală anticipează o corecție descendentă substanțială a inflației în trimestrul al treilea, inclusiv ca urmare a efectelor de bază și a ieftinirii unor produse alimentare, în special legume și fructe.

BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri

08:40

Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele

11:03

În trimestrul IV, însă, inflația ar putea avea o evoluție mai fluctuantă, înainte de a-și relua scăderea în 2027.

BNR estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 2,8% în iunie 2028, față de 2,7% cât anticipa în luna mai.

Factorii care mențin inflația la un nivel ridicat sunt în principal cei de pe partea ofertei. Printre aceștia se află creșterea tarifelor la telecomunicații și RCA, precum și evoluția prețurilor gazelor naturale.

În sens opus, efectele de bază asociate scumpirilor produse în 2026 de șocul energetic ar urma să contribuie la reducerea inflației, în special în 2027.

Energia și alimentele rămân principalele riscuri

Consiliul de Administrație al BNR consideră că balanța riscurilor pentru inflație rămâne orientată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt.

Unul dintre principalele riscuri este evoluția prețurilor la energie și alimente. Situația este complicată de seceta severă din acest an, care poate influența prețurile produselor agricole.

Un alt factor este evoluția petrolului și a altor materii prime, în condițiile prelungirii conflictelor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor materiilor prime se poate transmite ulterior și asupra bunurilor intermediare și finale.

BNR avertizează și asupra efectelor cursului de schimb și ale prețurilor importurilor, care ar putea continua să exercite presiuni inflaționiste până spre mijlocul anului viitor.

Cererea din economie slăbește

În același timp, factorii fundamentali ar urma să exercite treptat presiuni dezinflaționiste.

BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci până în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul corecției bugetare și al efectelor crizei energetice globale.

Consumul privat este, de asemenea, așteptat să scadă mai accentuat în 2026 decât se estima anterior. Evoluția ar urma să modifice structura cererii în favoarea investițiilor și să aibă efecte asupra PIB-ului potențial în anii următori.

Efectele slăbirii cererii asupra inflației nu sunt însă imediate. BNR estimează că presiunile dezinflaționiste asociate decalajului negativ al PIB se vor manifesta mai puternic într-un orizont mai îndepărtat.

Economia României va avea o redresare mai modestă

Potrivit aceleiași minute, banca centrală estimează o redresare economică mai slabă în trimestrele II și III din 2026 decât anticipa anterior.

Datele provizorii indică stagnarea economiei în primul trimestru, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025. Comparativ cu primul trimestru din 2025, economia s-a redus cu 1,2%.

Scăderea a fost determinată în principal de aportul negativ al variației stocurilor și de accentuarea contracției consumului populației.

Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea, în principal din cauza declinului investițiilor publice, iar contribuția pozitivă a exportului net s-a redus.

Pentru trimestrele II și III, BNR anticipează o redresare mai modestă decât în proiecția precedentă, chiar dacă economia ar urma să aibă o evoluție anuală mai bună în trimestrul al doilea, susținută de revenirea investițiilor.

Inflația de bază rămâne o problemă

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, întrerupând tendința lent descendentă de la începutul anului.

Presiunile au provenit în principal din scumpirea combustibililor, evoluția cursului leu/euro și creșterea prețurilor unor importuri. La acestea s-au adăugat anticipațiile inflaționiste încă ridicate.

În iulie, însă, așteptările inflaționiste pe termen scurt ale companiilor și populației au înregistrat corecții descendente importante.

Puterea de cumpărare a populației a continuat să se reducă în primele luni ale trimestrului al doilea, pe fondul încetinirii veniturilor și al menținerii inflației la niveluri de două cifre.

Piața muncii dă semnale mixte

BNR observă și o cvasi-stopare a procesului de relaxare a condițiilor de pe piața muncii.

Numărul salariaților a scăzut mai lent în aprilie și mai, iar rata șomajului BIM s-a redus ușor în trimestrul al doilea, de la media de 6,4% în trimestrul precedent.

În același timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au revenit în iulie, după două trimestre de scăderi. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a coborât însă la cel mai redus nivel din ultimii șase ani.

BNR consideră că incertitudinile privind costurile salariale rămân ridicate, inclusiv după majorarea salariului minim de la 1 iulie și în contextul dezechilibrelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă.

BNR avertizează asupra riscurilor pentru leu

Riscurile la adresa cursului de schimb rămân ridicate, potrivit Consiliului de Administrație al BNR.

Printre factorii de risc se numără evoluția aversiunii globale față de risc, conflictele din Orientul Mijlociu, politica monetară a marilor bănci centrale, dar mai ales deficitele gemene ridicate ale României și incertitudinile politice interne.

În acest context, banca centrală subliniază importanța stabilității politice și guvernamentale și a continuării consolidării fiscale conform planului convenit cu Comisia Europeană.

BNR consideră, de asemenea, esențială atragerea fondurilor europene prin PNRR, atât pentru poziția externă a economiei, cât și pentru reducerea primei de risc suveran și, implicit, a costurilor de finanțare pentru stat și sectorul privat.