De ce plătesc românii facturi tot mai mari la energie: întârzieri, ineficiență și decizii amânate

România continuă să se confrunte cu prețuri ridicate la energia electrică, iar explicațiile țin mai puțin de politicile europene privind tranziția verde și mai mult de probleme structurale nerezolvate la timp. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, costurile mari sunt alimentate inclusiv de modul ineficient în care este utilizat cărbunele în mixul energetic național, dar și de întârzieri majore în implementarea proiectelor care ar fi trebuit să ofere alternative viabile.

Cărbune scump, ineficient și greu de transportat

Unul dintre factorii care apasă asupra prețului final al energiei este utilizarea cărbunelui de slabă calitate, extras din exploatări interne. Ministrul a explicat că acest tip de combustibil generează costuri ridicate nu doar prin randamentul scăzut, ci și prin logistica necesară transportului.

În anumite cazuri, cărbunele este transportat cu camioane de la mină până la grupurile energetice, ceea ce înseamnă pierderi suplimentare și cheltuieli mari, reflectate direct în factura consumatorilor. Aceste ineficiențe din sistemul energetic sunt rareori discutate public, dezbaterea fiind concentrată aproape exclusiv pe impactul Green Deal-ului european.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Rolul cărbunelui într-un sistem energetic fragil

Deși eliminarea cărbunelui este un obiectiv asumat la nivel european, România nu își permite, în prezent, să renunțe complet la acest tip de producție. Sistemul energetic național este tot mai dependent de surse regenerabile, însă acestea sunt limitate de condițiile meteorologice.

În perioadele de iarnă, când producția de energie solară și eoliană scade semnificativ, centralele pe cărbune rămân esențiale pentru echilibrarea rețelei și pentru evitarea unor dezechilibre majore. Din acest motiv, autoritățile au negociat cu Comisia Europeană o eliminare graduală a cărbunelui, condiționată de punerea în funcțiune a unor capacități alternative.

Centralele pe gaze, soluția care a întârziat

Alternativa principală la producția pe bază de cărbune ar fi trebuit să fie reprezentată de centralele pe gaze naturale, finanțate din fonduri europene. Proiecte precum cele de la Mintia și Iernut au fost gândite tocmai pentru a înlocui capacitățile poluante și costisitoare.

Cu toate acestea, deși România a beneficiat de finanțare, implementarea acestor proiecte a fost amânată ani la rând. Întârzierile au blocat tranziția energetică și au forțat menținerea unor soluții scumpe și ineficiente, cu impact direct asupra prețului energiei electrice.

„Nu ne-am făcut temele” și costurile sunt suportate acum

Oficialii guvernamentali admit că o parte importantă a problemei vine din lipsa de implementare a proiectelor deja aprobate. România a cerut în mod repetat Comisiei Europene să permită menținerea cărbunelui în sistem, invocând lipsa alternativelor funcționale.

Motivul real al acestei situații este, însă, faptul că investițiile pentru care existau bani nu au fost duse la capăt. Lipsa de decizie, birocrația și întârzierile administrative au creat un cerc vicios în care costurile cresc, iar consumatorii finali ajung să plătească nota de plată.