Deficitul bugetar scade sub așteptări, dar rămâne ridicat: România a încheiat 2025 cu 7,65% din PIB

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, calculat pe standarde cash, potrivit unei analize realizate de BCR Cercetare. Nivelul este inferior celui din 2024, când deficitul a urcat la 8,67% din PIB, dar rămâne peste ținta inițială asumată de Guvern, de 7,0%. Totodată, rezultatul este mai bun decât nivelul de 8,4% revizuit în a doua parte a anului trecut, ceea ce sugerează o ajustare fiscală parțială, realizată într-un context economic fragil.

Reducerea deficitului bugetar a venit într-un an marcat de încetinirea economiei, de presiuni inflaționiste persistente și de un sentiment economic tot mai deteriorat, atât în rândul consumatorilor, cât și al companiilor.

Veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile

Datele analizate de BCR arată că, în 2025, veniturile bugetare au avansat cu 15,3% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile statului au crescut cu 11,2%. Diferența dintre cele două ritmuri a contribuit la temperarea deficitului, însă structura bugetului a rămas una rigidă.

BYD ia în calcul intrarea în Formula 1. Investiții de peste 500 milioane $

21:40

Dacia va lansa patru modele 100% electrice în următorii cinci ani

20:23

Cheltuielile sociale, cele salariale și costurile cu dobânzile au ajuns să reprezinte 88,3% din veniturile bugetare ciclice, un nivel apropiat de cel din 2024. Această pondere ridicată limitează semnificativ spațiul de manevră fiscală al autorităților și reduce capacitatea statului de a reacționa la șocuri economice sau de a susține investițiile publice fără a apela la împrumuturi suplimentare.

Ajustarea fiscală nu a venit din fonduri europene sau dobânzi

Analiza BCR subliniază că reducerea deficitului din 2025 nu a fost determinată de o creștere semnificativă a absorbției fondurilor europene și nici de o diminuare a cheltuielilor cu dobânzile. Ajustarea a fost realizată prin componente care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu.

Analiștii avertizează că deficitul calculat pe standarde ESA ar putea fi și în acest an mai mare decât cel pe standarde cash, estimările indicând un nivel apropiat de 8% din PIB. Diferența dintre cele două metodologii reflectă angajamentele bugetare asumate, dar neplătite încă, ceea ce sugerează presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în perioada următoare.

Bugetul pe 2026, sub presiunea consolidării fiscale

Pentru anul 2026, autoritățile au transmis că bugetul va fi construit pe un deficit cuprins între 6,0% și 6,5% din PIB. Obiectivul este considerat ambițios, în condițiile în care rigiditățile structurale persistă, iar nevoia de finanțare a investițiilor rămâne ridicată.

Reducerea deficitului va depinde în mare măsură de capacitatea statului de a controla cheltuielile curente, de a îmbunătăți colectarea veniturilor și de a accelera absorbția fondurilor europene. În lipsa unor reforme structurale consistente, ajustarea fiscală riscă să fie realizată prin măsuri cu impact negativ asupra economiei reale.

Industria rămâne în contracție, sentimentul economic se deteriorează

Pe plan economic, începutul anului 2026 aduce semnale mixte. Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare a scăzut în ianuarie la 48,1 puncte, de la 48,9 în decembrie, marcând a 19-a lună consecutivă sub pragul de 50, care separă expansiunea de contracție.

Deși producția a arătat o ușoară îmbunătățire, cererea, comenzile noi și ocuparea forței de muncă au continuat să tragă indicatorul în jos. Această evoluție sugerează că sectorul industrial rămâne vulnerabil, în special în contextul slăbirii cererii externe și al costurilor ridicate.

Germania rămâne esențială pentru exporturile României

Cererea externă continuă să joace un rol-cheie pentru economia românească. Datele preliminare pentru industria germană indică o ușoară revenire a indicelui PMI la 48,7 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni.

Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania, ceea ce face ca evoluțiile economice de acolo să fie decisive pentru producția internă. Orice semn de stabilizare sau redresare în economia germană poate avea efecte pozitive în lanț asupra industriei românești, în special în sectoarele auto, metalurgie și componente industriale.

Consumatorii, mai pesimiști decât în pandemie

Indicatorul Sentimentului Economic a coborât în ianuarie 2026 la 92,3 puncte, menținându-se în teritoriu recesionist pentru a noua lună consecutiv. Cea mai accentuată deteriorare se observă în rândul consumatorilor, unde indicele de încredere a scăzut la -34,6, cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

Nivelul este sub minimele înregistrate în perioada pandemiei, semnalând o erodare puternică a încrederii populației în perspectivele economice. Această stare de spirit se reflectă direct în comportamentul de consum, cu efecte asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare viitoare.

Statul a încasat mai mult din TVA, dar consumul s-a contractat

În 2025, statul a colectat aproximativ 133 de miliarde de lei din TVA, cu peste 13 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Creșterea de circa 10% nu a fost însă rezultatul unei activități economice mai intense, ci, în mare parte, consecința majorărilor de taxe și a scumpirilor transferate în prețurile finale.

După introducerea noilor cote de TVA în august, comercianții au ajustat rapid prețurile, iar în lunile următoare s-a observat o diminuare a sumelor colectate, semn că populația a început să își restrângă achizițiile. Evoluții similare au fost observate și în cazul accizelor la alcool, tutun și carburanți, unde scumpirile au dus la comportamente de consum mai prudente.

Creștere modestă și șomaj relativ stabil

BCR anticipează o creștere economică de 1,3% în 2025, cu o accelerare modestă la 2,1% în 2026, scenariu care depinde puternic de investiții și de fondurile europene. Rata șomajului s-a menținut la 6,0% în decembrie 2025, iar pentru 2026 este estimată o medie de 5,7%, indicând o piață a muncii relativ stabilă, în pofida încetinirii economice.