Dăianu avertizează: O reducere a taxelor în 2027 ar putea trimite România în „junk”. „Ar fi o mare eroare”

O eventuală reducere a taxelor și impozitelor în 2027 ar reprezenta o greșeală majoră pentru România, în condițiile în care țara are nevoie să continue consolidarea fiscal-bugetară, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El susține că o inversare a măsurilor fiscale ar transmite un semnal negativ piețelor și ar putea accelera riscul retrogradării ratingului suveran al României în categoria „junk”.

„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în ‘junk’”, a declarat Daniel Dăianu, în introducerea celei de-a 22-a ediții a Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor”.

Dăianu: Privatizările nu pot compensa pierderile fiscale permanente

Președintele Consiliului Fiscal respinge și ideea că eventualele pierderi de venituri provocate de reducerea taxelor ar putea fi compensate prin privatizări.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

„Să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat”, susține acesta.

În primul rând, spune Dăianu, piețele reacționează la semnalul transmis de schimbarea politicii fiscale. În al doilea rând, privatizările nu pot genera rapid venituri care să înlocuiască încasări fiscale recurente.

„Pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare”, subliniază economistul. El avertizează și asupra riscului vânzării unor companii de stat strategice pentru acoperirea unor dezechilibre bugetare.

„Entități de stat de importanță strategică nu trebuie să fie privatizate”, afirmă Dăianu, precizând însă că sunt necesare restructurări, îmbunătățirea guvernanței corporative și, în anumite cazuri, listări parțiale la bursă.România nu mai are spațiu fiscal

Dăianu atrage atenția că România nu dispune de spațiul fiscal necesar pentru politici de relaxare și are, suplimentar, vulnerabilitatea riscului valutar, întrucât nu face parte din zona euro.

În opinia sa, România trebuie să continue corecția bugetară și să folosească mai eficient fondurile europene.

Absorbția banilor din PNRR, precum și a fondurilor structurale și de coeziune poate sprijini economia în perioada de consolidare fiscală. Programul SAFE poate înlocui parțial PNRR, chiar dacă presupune finanțare prin împrumuturi.

Impactul economic ar putea fi important dacă o parte semnificativă a banilor va ajunge în industria românească.

„Este bine că vom intra în OCDE, care promovează practici bune în funcționarea economiei/societății. Dar să nu așteptăm miracole”, a transmis Dăianu. El consideră că România are nevoie de un guvern cu puteri depline care să continue reformele, consolidarea fiscal-bugetară, absorbția fondurilor europene și pregătirea bugetului pentru 2027.

Deficitul bugetar ar putea coborî la aproximativ 6% din PIB

Potrivit estimărilor prezentate de președintele Consiliului Fiscal, deficitul bugetar ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 6% din PIB, dacă nu apare un nou derapaj. La șase luni, deficitul era de aproximativ 2% din PIB, după ce în 2024 România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB.

Dăianu consideră că ajustarea fiscală din 2025-2026 este una de amploare, însă avertizează că aceasta trebuie continuată. În paralel, deficitul de cont curent ar putea ajunge în jurul valorii de 7% din PIB în 2026.

Menținerea ratingului suveran de către Fitch, la 31 iulie, și Moody’s, la 7 august, a ținut cont de reducerea deficitului bugetar, însă agențiile au transmis avertismente privind instabilitatea politică.

„Aceasta poate dăuna consolidării fiscal-bugetare, reformelor și sustenabilității datoriei publice”, avertizează Dăianu.

Datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034

Una dintre principalele probleme identificate de Consiliul Fiscal este traiectoria datoriei publice. Dăianu susține că, dacă ajustarea fiscal-bugetară s-ar opri după 2026, datoria publică ar continua să crească și ar putea depăși 80% din PIB în 2034.

În același timp, necesarul brut de finanțare ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034. Creșterea necesarului de finanțare ar majora riscurile de refinanțare și ar pune presiune suplimentară asupra costurilor la care statul se împrumută.

„Această corecție este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice”, susține președintele Consiliului Fiscal.

Măsurile adoptate până acum au temperat creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

2027 ar putea aduce indexări, dar nu și relaxare fiscală

Dăianu admite că există o presiune socială tot mai mare după perioada de înghețare a salariilor bugetarilor și pensiilor. În acest context, este posibil ca în 2027 să existe indexări ale pensiilor și salariilor, însă acestea nu ar trebui să afecteze obiectivul de control al cheltuielilor publice.

O problemă importantă rămâne aplicarea legii salarizării unitare, pentru care unele estimări oficiale indică un cost de aproximativ 12 miliarde de lei. În același timp, pentru protejarea persoanelor vulnerabile, Dăianu consideră pozitivă prelungirea măsurilor de limitare a adaosului comercial la anumite alimente de bază în 2026.

Deficitele nu sunt cauzate în principal de modelul economic

Președintele Consiliului Fiscal respinge ideea că dezechilibrele macroeconomice ale României ar fi explicate în primul rând de modelul de dezvoltare economică. În ultimele două decenii, România a avut o convergență economică importantă, iar venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut de peste trei ori raportat la media UE. Problema, în opinia sa, a fost reprezentată de politicile fiscale expansioniste și de incapacitatea de a colecta venituri suficiente.

Veniturile fiscale, inclusiv contribuțiile, reprezintă aproximativ 27-28% din PIB, față de o medie de circa 40% în Uniunea Europeană.

Dăianu consideră că România a practicat politici populiste și a neglijat combaterea evaziunii fiscale, optimizările fiscale și pierderile de resurse publice. Rezultatul este nevoia actuală de a opera o corecție fiscală amplă, cu efecte economice și sociale importante.

Energia și industria, printre marile vulnerabilități

Dăianu atrage atenția și asupra costurilor energiei și a modului în care funcționează piața energetică. Creșterea puternică a prețurilor după invadarea Ucrainei a afectat întreaga economie europeană, în timp ce piața unică a energiei continuă să funcționeze imperfect.

În România, lipsa unor sisteme suficiente de stocare și problemele de organizare a pieței conduc la situații paradoxale: energia poate fi vândută ieftin dimineața și cumpărată scump seara.

În acest context, economistul consideră că România are nevoie de o piață internă a energiei mult mai bine organizată.

România nu poate deveni „Norvegia Mării Negre”

Exploatarea resurselor de petrol și gaze din Marea Neagră poate ajuta România în perioada de tranziție, însă Dăianu avertizează că nu trebuie construită o strategie economică bazată pe ideea că țara va obține o rentă comparabilă cu cea a Norvegiei.

„Este greu de crezut că România ar putea deveni o ‘Norvegie a Mării Negre’”, afirmă acesta.

Resursele fosile pot susține economia în perioada de tranziție, însă România trebuie să continue reducerea dependenței de acestea și să investească în competitivitate.

În paralel, problema demografică și îmbătrânirea populației vor reprezenta constrângeri majore pentru economia românească, la fel ca pentru celelalte state europene.

Apărarea va pune presiune suplimentară pe buget

Creșterea cheltuielilor de apărare va obliga România să facă alegeri dificile în ceea ce privește alocarea resurselor bugetare.

Dăianu consideră că Europa are nevoie de o capacitate de descurajare credibilă și de o arhitectură de securitate capabilă să prevină noi conflicte, cu menținerea unui rol strategic al Statelor Unite în Europa.

Pentru România, prioritățile economice ar trebui să includă și protejarea resurselor de apă și a terenurilor agricole, precum și dezvoltarea producției agro-industriale autohtone.

Zona euro rămâne un obiectiv, dar nu poate fi grăbit

Aderarea României la zona euro nu poate deveni o realitate atât timp cât deficitele bugetare rămân ridicate.

„Aderarea la zona euro nu poate avea loc cât timp avem deficite mari”, afirmă Dăianu.

În opinia sa, simpla declarare a obiectivului nu este suficientă. România trebuie să îndeplinească în mod sustenabil criteriile și să urmărească prin politici coerente reducerea dezechilibrelor. Aderarea la euro poate deveni, în același timp, un instrument pentru consolidarea finanțelor publice și creșterea competitivității economiei.