Devenim mai proști dacă folosim inteligența generativă?

Popularitatea ChatGPT a explodat: numărul utilizatorilor activi săptămânal a crescut vertiginos, de la aproximativ 300 milioane în decembrie 2024, la circa 800 milioane în iunie 2025. Cifrele s-au dublat în doar patru luni, iar tendința sugerează, cel mai probabil, un proces care urmează să accelereze. La nivel zilnic (DAU), platforma are între 122 și 123 milioane de utilizatori activi, iar volumul de interacțiuni depășește 1 miliard de mesaje pe zi — toate semne că ChatGPT a devenit un instrument de neocolit în intervențiile zilnice digitalizate.

În paralel, utilizarea generală a aplicațiilor de inteligență artificială la nivel global a atins circa 378,8 milioane de persoane în 2025 — un avans de aproape 20% față de anul precedent. 61% dintre companii folosesc deja IA într‑una sau mai multe funcții de business. La nivel individual, inteligența artificială nu mai este doar un instrument de asistență, ci un partener discret în viața cotidiană: studenții o folosesc pentru a redacta eseuri sau pentru a-și organiza ideile înainte de examene, angajații o consultă pentru a formula e-mailuri sau prezentări, iar alții o întreabă cum să gătească sănătos, cum să-și gestioneze bugetul, cum să-și refacă rutina de exerciții sau cum să-și păstreze sănătatea mintală. Tot mai frecvent, oameni de toate vârstele o folosesc ca pe un confident empatic — un jurnal digital, o voce calmă care te liniștește în nopți de insomnie sau un sprijin tăcut în perioade de anxietate și incertitudine, acolo unde terapia umană e prea scumpă, prea departe sau prea greu de cerut.

Având în vedere aceste noi realități, un corpus tot mai amplu de cercetări analizează eventualele efecte negative ale utilizării inteligenței artificiale asupra creativității și asupra procesului de învățare. Aceste studii ridică întrebări esențiale despre eventualul preț ascuns al câștigurilor imediate oferite de inteligența artificială generativă. Creativitatea și gândirea critică ar putea avea de suferit de pe urma consumului intensiv de inteligență generativă, însă există modalități de a atenua impactul, scrie The Economist. Oricine a dat vreodată un test standardizat știe câtă putere de concentrare presupune să răspunzi, în mai puțin de 20 de minute, la o întrebare amplă, de eseu. Accesul nelimitat la inteligență artificială (IA) ar face, fără îndoială, această sarcină extrem ușoară. Însă, potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), această formă de ajutor vine cu un preț.

Foarte puțini ar putea spune ce au scris, după ce au scris cu AI

O serie de studii recente este în măsură să ne dea primele informații cu privire la această imensă necunoscuă: inteligența generativă afectează inteligența umană? În cadrul unuia dintre aceste studii, cercetărorii și-au propus să analizeze, prin imagistică, activitatea neuronală a ultilizatorilor de chatbot-uri, în comparație cu un al doilea grup, format din persoane care nu au apelat la asistență de acest tip în realizarea unor sarcini. Studenții din ambele grupe au fost rugați să scrie câte un scurt eseu. Pe parcursul mai multor sesiuni de redactare, toți participanții din loturile de cercetare au fost monitorizați prin electroencefalograme (EEG), pentru a le fi măsurată activitatea cerebrală. În mod constant, utilizatorii de IA au prezentat o activitate neuronală semnificativ mai scăzută în regiunile creierului asociate funcțiilor creative și atenției. Mai mult, studenții care au scris cu sprijinul chatbotului au avut mari dificultăți să redea corect măcar un citat din lucrarea pe care tocmai o scriseseră.

Declinul gândirii critice

Studiul MIT completează rezultatele altor două cercetări de referință privind relația dintre folosirea IA și declinul gândirii critice. Prima, realizată de Microsoft Research, a analizat 319 angajați din domenii creative, care folosesc IA generativă cel puțin o dată pe săptămână. Respondenții au descris peste 900 de sarcini îndeplinite cu ajutorul IA — de la rezumarea unor documente stufoase, până la conceperea unor campanii de marketing. Potrivit propriilor evaluări, doar 555 dintre aceste sarcini au necesitat gândire critică, precum revizuirea atentă a unui rezultat generat de IA înainte de a-l trimite clientului sau ajustarea unui prompt după un prim eșec. Restul au fost considerate, în esență, automate. Per ansamblu, majoritatea angajaților au raportat că au depus mai puțin — sau mult mai puțin — efort cognitiv atunci când au folosit instrumente precum ChatGPT, Google Gemini sau Copilot de la Microsoft.

Un alt studiu, realizat de Michael Gerlich, profesor la SBS Swiss Business School, a chestionat 664 de persoane din Marea Britanie cu privire la frecvența utilizării IA și cu privire încrederea pe care o acordă inteligenței artificiale. Apoi, participanții au fost supuși unui test standardizat de gândire critică. Rezultatul? Cei care foloseau IA mai des au obținut scoruri mai mici pe toate planurile. Gerlich afirmă că, după publicarea studiului, a fost contactat de sute de profesori din licee și universități, care se confruntă cu o adopție accelerată a IA printre elevi și studenți — o realitate despre care, spune el, „au simțit că este exact ceea ce trăiesc acum”.

Pe termen lung, va duce IA va la „atrofierea” creierului uman?

Rămâne totuși o întrebare deschisă: pe termen lung, va duce IA la „atrofierea” creierului uman? Cercetătorii din toate cele trei studii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o legătură cauzală clară între utilizarea crescută a IA și slăbirea capacităților cognitive. În studiul lui Gerlich, de pildă, este posibil ca persoanele cu o gândire critică mai dezvoltată să fie, pur și simplu, mai puțin tentate să apeleze la IA. Iar studiul MIT a avut o dimensiune redusă a eșantionului (doar 54 de participanți) și s-a concentrat pe o singură sarcină specifică.

Pe de altă parte, scopul declarat al instrumentelor de IA generativă este tocmai acela de a reduce povara cognitivă, așa cum au făcut-o, de altfel, multe alte tehnologii de-a lungul istoriei. Încă din secolul V î.Hr., Socrate se plângea că scrisul nu este „o poțiune pentru memorie, ci doar pentru aducere-aminte”. Casierii au fost eliberați de calcule grație calculatoarelor de buzunar. Aplicațiile de navigație au eliminat nevoia de a citi hărți. Și totuși, puțini ar argumenta că aceste tehnologii ne-au făcut mai incompetenți.

Nu există suficiente dovezi că delegarea unor sarcini cognitive către mașini ne alterează capacitatea înnăscută de a gândi, afirmă Evan Risko, profesor de psihologie la University of Waterloo. Împreună cu colegul său Sam Gilbert, a introdus termenul de „descărcare cognitivă” (cognitive offloading) — adică tendința oamenilor de a externaliza sarcinile dificile sau plictisitoare către instrumente externe.

Creierul se obișnuiește cu acest tip de „lene cognitivă”

Ceea ce îi îngrijorează, însă, pe cercetători este că IA generativă permite, în cuvintele lui Risko, „descărcarea unui set de procese mult mai complexe”. A externaliza un calcul simplu — cu o aplicabilitate limitată — nu e același lucru cu a externaliza un proces amplu de gândire, precum redactarea unui text sau rezolvarea unei probleme. Odată ce creierul se obișnuiește cu acest tip de „lene cognitivă”, va fi cu adevărat dificil să renunțe la acest obicei. Tendința de a alege mereu calea cu cel mai mic efort — cunoscută sub numele de „zgârcenie cognitivă” (cognitive miserliness) — poate declanșa un cerc vicios. Pe măsură ce persoanele dependente de IA își pierd capacitatea de a gândi critic, creierul devine tot mai „zgârcit”, ceea ce duce la o și mai mare dependență de automatizare. Un participant din studiul lui Gerlich, utilizator intens de IA, spunea cu regret: „Mă bazez atât de mult pe IA, încât nu cred că aș ști cum să rezolv anumite probleme fără ea”.

Multe companii privesc cu entuziasm posibilele câștiguri de productivitate aduse de adoptarea IA. Dar această monedă are și un revers. „O deteriorare pe termen lung a gândirii critice ar putea duce la pierderea competitivității,” avertizează Barbara Larson, profesoară de management la Northeastern University. Utilizarea prelungită a IA ar putea diminua și creativitatea angajaților. Într-un experiment derulat la University of Toronto, 460 de participanți au fost rugați să găsească întrebuințări imaginative pentru diverse obiecte banale — de pildă, un cauciuc de mașină sau o pereche de pantaloni. Cei care primiseră sugestii generate de IA au venit cu idei mai puțin creative și mai puțin variate decât cei care au lucrat fără ajutor.

În cazul pantalonilor, de exemplu, chatbotul a sugerat umplerea lor cu paie pentru a crea o sperietoare de ciori — adică, în esență, să folosești pantalonii tot ca pantaloni. Un participant din grupul de control, în schimb, a propus umplerea buzunarelor cu alune pentru a crea o hrănitoare amuzantă pentru păsări.

Cum menționem creierul în formă?

Totuși, există metode de a menține creierul în formă. Dr. Larson recomandă utilizarea IA doar ca „un asistent entuziast, dar naiv”. Gerlich sugerează ca utilizatorii să nu ceară chatbotului direct rezultatul final, ci să-l ghideze pas cu pas spre soluție. În loc de întrebarea „Unde să merg într-o vacanță însorită?”, mai bine ar fi să începi cu „Care sunt regiunile cu cele mai puține precipitații?” — și să construiești de acolo.

Echipele de la Microsoft testează și IA-uri care întrerup utilizatorii cu „provocări” menite să stimuleze gândirea profundă. În același spirit, cercetători de la universitățile Emory și Stanford propun reconfigurarea chatboturilor astfel încât să funcționeze ca „asistenți de gândire”, punând întrebări dificile, nu oferind răspunsuri directe. Se poate presupune că Socrate ar fi aprobat cu entuziasm.

Totuși, aceste strategii ar putea avea o utilitate limitată în practică — chiar și în scenariul improbabil în care dezvoltatorii ar modifica intenționat interfețele pentru a le face mai lente sau mai greoaie. Unele dintre ele ar putea chiar să aibă efecte inverse. Un studiu realizat de Abilene Christian University din Texas a constatat că IA-urile care întrerup constant utilizatorul cu provocări au degradat performanțele programatorilor începători într-o sarcină simplă de codare.

Există și soluții mai directe — dar și mai autoritare — pentru a menține activitatea cognitivă: utilizatorii prea entuziaști ai IA ar putea fi obligați să formuleze mai întâi propriul răspuns sau să aștepte câteva minute înainte de a primi ajutorul IA. Acest tip de „forțare cognitivă” poate îmbunătăți performanța, afirmă Zana Buçinca, cercetătoare la Microsoft, dar este adesea nepopular. „Oamenii nu vor să fie forțați să gândească”, spune ea. Prin urmare, cererea pentru soluții de ocolire ar putea fi mare. Într-un sondaj reprezentativ realizat în 16 țări de firma de consultanță Oliver Wyman, 47% dintre respondenți au declarat că ar folosi IA generativă chiar dacă angajatorul le-ar interzice acest lucru.

Tehnologia este încă suficient de tânără încât, în multe domenii, creierul uman rămâne cel mai fin instrument din trusă. Dar, în timp, atât utilizatorii cât și reglementatorii vor trebui să decidă dacă beneficiile mai largi ale IA merită costurile cognitive. Iar dacă vom obține dovezi clare că IA „ne prostește”, va păsa cuiva?