Prima pagină » În România, puterea de cumpărare este cu 45% sub media europeană

În România, puterea de cumpărare este cu 45% sub media europeană

În România, puterea de cumpărare este cu 45% sub media europeană
În România, puterea de cumpărare este cu 45% sub media europeană / Foto: Unsplash

Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul puterii de cumpărare în Europa în 2025, cu un avans semnificativ față de celelalte țări analizate, potrivit noului studiu „NIQ Purchasing Power Europe 2025”, care a fost publicat, marți, în statele incluse în cercetare. Elveția și Luxemburg ocupă locurile doi și trei. 26 dintre cele 42 de țări analizate sunt sub media europeană, inclusiv Spania, dar și România. În România, puterea de cumpărare pe cap de locuitor este cu aproximativ 45% sub media europeană. Această medie națională ascunde însă diferențe regionale semnificative, cu variații de peste patru ori între județul cu cea mai mare putere de cumpărare și cel cu cea mai mică. Ucraina ocupă ultimul loc în acest clasament.

Ce ne rămâne după taxe și contribuții?

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea taxelor și a contribuțiilor caritabile, incluzând și orice beneficii de stat. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, per an, în euro și ca indice. NIQ Purchasing Power se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație.

Calculele se realizează pe baza veniturilor și a câștigurilor raportate, pe baza statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și pe baza prognozelor economice furnizate de institute economice. Consumatorii folosesc puterea lor generală de cumpărare pentru a acoperi cheltuieli legate de alimentație, locuință, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, mobilitatea și achizițiile de consum.

Sursa grafic: NIQ GfK

România: puterea de cumpărare variază de peste 4 ori între județe

În România, puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de 11.105 euro, cu aproximativ 45% sub media europeană. Această medie națională ascunde însă diferențe regionale semnificative, cu variații de peste patru ori între județul cu cea mai mare putere de cumpărare și cel cu cea mai mică. Bucureștiul conduce detașat, în timp ce județe precum Vaslui se află la polul opus, evidențiind contrastul economic dintre regiuni.

Ca și în anii precedenți, municipiul București ocupă clar primul loc între regiunile României. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.676 euro, locuitorii capitalei au mai mult decât dublul mediei naționale disponibil pentru cheltuieli și economii. Comparativ cu județul Vaslui, care are cea mai scăzută putere de cumpărare, cu doar 5.379 euro pe cap de locuitor, rezultă un potențial de cheltuieli de aproximativ 4,2 ori mai mare. Acest lucru evidențiază contrastele puternice în distribuția puterii de cumpărare.

Prahova și Arad coboară fiecare două locuri

Totuși, față de anii precedenți, diferența dintre județele cu putere de cumpărare scăzută și ridicată se reduce ușor în 2025.
Toate județele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Comparativ cu anul trecut, există modificări la pozițiile șapte până la zece. Prahova și Arad coboară fiecare două locuri, ajungând pe pozițiile nouă și zece, în timp ce Constanța urcă un loc și ocupă acum poziția a opta. Nou în top 10 este județul Argeș, care urcă pe locul șapte, cu un venit net disponibil de 11.400 euro. Județul cel mai apropiat de media națională este Alba, unde locuitorii au 11.188 euro disponibili pentru cheltuieli și economii.

Puterea de cumpărare a europenilor crește la 20,291 € în 2025

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa crește la 20.291 euro în 2025. Totuși, diferențele dintre cele 42 de țări analizate rămân semnificative: locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au un venit net mult mai mare decât cei din Ucraina. Irlanda este printre marii câștigători ai acestui an, urcând cinci poziții în comparația europeană generală.

În 2025, europenii vor avea o putere totală de cumpărare de aproximativ 13,9 trilioane euro. Acest buget este disponibil pentru alimente, locuință, servicii, costuri energetice, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum. La nivel de cap de locuitor, rezultă o putere medie de cumpărare de 20.291 euro, reprezentând o creștere nominală de 4,0% față de cifra revizuită din anul precedent. Totuși, suma reală disponibilă pentru cheltuieli și economii variază considerabil de la o țară la alta și depinde și de evoluția prețurilor de consum în 2025.

Irlanda urcă cinci poziții

Locuitorii din Liechtenstein au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 71.130 euro, de 3,5 ori peste media europeană. Elveția și Luxemburg ocupă locurile doi și trei. Elvețienii au o putere de cumpărare de 53.011 euro pe cap de locuitor, de 2,6 ori peste media europeană, iar luxemburghezii au un venit net disponibil de 38.929 euro pe persoană, adică de peste 1,9 ori media europeană.


Cu peste 40% peste media europeană

Toate celelalte țări din top 10 prezintă, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor foarte ridicată, cu cel puțin 43% peste media europeană, scrie sursa citată. Un avans important înregistrează Irlanda, care urcă cinci poziții față de anul precedent și ocupă acum locul șapte, cu o putere de cumpărare de 30.205 euro pe cap de locuitor.

Marea Britanie urcă o poziție și ocupă acum locul șase în indicele puterii de cumpărare, în timp ce Austria și Norvegia coboară, fiecare, două poziții. Olanda, pe de altă parte, iese din top 10 anul acesta și ocupă locul doisprezece, cu o putere de cumpărare de 28.535 euro pe cap de locuitor.

26 de țări au o putere de cumpărare sub medie

În total, 16 dintre cele 42 de țări analizate sunt peste media europeană. În contrast, 26 de țări au o putere de cumpărare sub medie. Printre acestea din urmă se numără și Spania, care, cu 20.134 euro pe persoană, este ușor sub media europeană.

Ca și în anii precedenți, Ucraina ocupă ultimul loc. Acolo, oamenii au doar 2.946 euro pe cap de locuitor, adică mai puțin de 15% din media europeană.

„Diferențele de putere de cumpărare în Europa rămân semnificative”, explică Markus Frank, expert în soluții Geomarketing NIQ. „Locuitorii din Liechtenstein – țara aflată pe primul loc – au de peste 24 de ori puterea de cumpărare comparativ cu Ucraina, care ocupă ultimul loc. Totuși, se conturează o tendință pe termen lung: țările cu putere de cumpărare mai mică înregistrează o creștere peste medie. Aceasta reduce treptat diferența dintre națiuni. Spre comparație: acum zece ani, raportul dintre Liechtenstein și Ucraina era de peste 66 la 1”.

Comparații între țări și regiuni

Raportul include o evaluare detaliată a distribuției puterii de cumpărare în Marea Britanie, Italia, Spania, Cehia, Polonia și România. Compararea acestor țări oferă perspective asupra distribuției regionale a potențialului de cheltuieli în cadrul fiecărei țări.

Marea Britanie: Cea mai mare putere de cumpărare în Londra și în jurul ei

În Marea Britanie, oamenii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 30.486 euro. Cifrele plasează Marea Britanie pe locul șase în clasamentul european, cu o putere de cumpărare cu 50% peste media europeană.

Cele mai ridicate valori ale puterii de cumpărare se regăsesc în și în jurul Londrei. În fruntea clasamentului se află comitatul Windsor and Maidenhead, situat la vest de capitală. Aici, locuitorii au la dispoziție, în medie, 45.331 euro pentru cheltuieli și economii, ceea ce îi plasează cu aproape 49% peste media națională.

Cu 43.626 euro și 42.798 euro pe cap de locuitor, Surrey și City of London ocupă locurile doi și trei, fiecare având peste 40% mai multă putere de cumpărare decât media Marea Britanie.


Comparativ cu anul precedent, au existat puține schimbări în top 10

West Berkshire și Wokingham și-au schimbat locurile anul acesta, ocupând pozițiile cinci și șase, respectiv, în timp ce Cheshire
East a ieșit din top 10 în 2025. Nou în clasament este comitatul City of Edinburgh, aflat acum pe locul nouă. Aici, potențialul de cheltuieli ajunge la 35.203 euro pe persoană, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei scoțiene au cu puțin sub 16% mai mult decât media națională.

Cea mai apropiată valoare de media națională a puterii de cumpărare se regăsește în West Northamptonshire. Locuitorii de aici au 30.450 euro pe cap de locuitor, cu 36 euro mai puțin decât media națională. La baza clasamentului se află Leicester, situat la nord-est de Birmingham, unde venitul net disponibil este de 19.987 euro, adică cu peste 34% sub media Regatului Unit.

Italia: diferențe pronunțate între nord și sud

În Italia, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este de 21.952 euro. Acest lucru plasează italienii cu puțin peste 8% peste media europeană și poziționează țara pe locul 16 dintre cele 42 de țări analizate.

Distribuția puterii de cumpărare în Italia evidențiază diferențe clare între nordul prosper și sudul mai sărac. Toate provinciile din top 10 sunt situate în nordul Italiei. După ce Bolzano/Bozen a depășit provincia capitală Milano anul trecut, capitala Tirolului de Sud reușește să-și mențină poziția de lider și în 2025.

Cu un potențial de cheltuieli de 30.414 euro pe cap de locuitor, provincia se află cu aproape 39% peste media națională. Bolzano/Bozen și-a mărit chiar avansul față de Milano, unde locuitorii au în medie 29.637 euro disponibili pentru cheltuieli și economii.

Cele mai sărace provincii sunt în sudul Italiei

Pe de altă parte, cele zece provincii cu cea mai scăzută putere de cumpărare sunt toate situate în sudul Italiei. Ca și în anii precedenți, Crotone, de pe malul Mării Ionice, ocupă ultimul loc, cu 14.257 euro pe persoană, ceea ce reprezintă doar 65% din media națională. Aceasta înseamnă că locuitorii din Bolzano/Bozen au mai mult decât dublul puterii de cumpărare față de cei din Crotone.

Totuși, diferența dintre regiunile cu putere de cumpărare ridicată și cele cu putere scăzută s-a redus ușor, pentru al doilea an consecutiv. Venitul net disponibil cel mai apropiat de media națională se regăsește în provincia toscană Prato, unde locuitorii au 21.941 euro pe persoană.

Există modificări în top 10 anul acesta la pozițiile șase până la zece. Belluno urcă un loc, depășind Parma și ocupând poziția a șasea. Modena și Trieste își schimbă, de asemenea, locurile, ocupând pozițiile opt și nouă, respectiv. Nou în top 10 este provincia Cremona, care se află pe locul zece, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 24.993 euro. Trento, pe de altă parte, a coborât pe locul cincisprezece anul acesta.

Spania: Puterea de cumpărare se apropie de media europeană

Anul acesta, spaniolii au la dispoziție 20.134 euro pentru cheltuieli și economii, ceea ce plasează Spania pe locul 17 dintre cele 42 de țări europene analizate. Spania continuă să se apropie de media europeană și se află acum la mai puțin de 1% sub aceasta.

Cu Gipuzkoa, cea mai mică provincie ca suprafață reușește să-și mențină poziția de lider pentru al patrulea an consecutiv. Locuitorii de aici au un venit net disponibil mediu de 26.074 euro pe persoană, ceea ce reprezintă aproape 30% peste media națională.

Nou, pe locul doi, anul acesta este provincia nordică spaniolă Bizkaia, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 25.134
euro. Aceasta o plasează cu aproape 25% peste media spaniolă și marchează o îmbunătățire de două poziții față de anul trecut.

Provincia capitală Madrid, pe de altă parte, coboară două locuri și ocupă acum poziția a patra. Alte modificări în top 10 pot fi observate la pozițiile șase până la opt. Navarra urcă două locuri și ocupă acum poziția a șasea, cu un potențial de cheltuieli de 23.483 euro, în timp ce Asturias și Burgos coboară fiecare câte un loc. Cea mai apropiată valoare de media națională a puterii de cumpărare se regăsește în Tarragona: în provincia catalană situată la sud-vest de Barcelona, potențialul de cheltuieli disponibil este de 20.092 euro.

La capătul inferior al clasamentului puterii de cumpărare se află provinciile sudice ale Spaniei. Pentru al doilea an consecutiv, Almeria ocupă ultimul loc. În orașul-port din sud, locuitorii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 14.441 euro, ceea ce reprezintă cu peste 28% sub media națională.

Cehia: Cea mai mare putere de cumpărare pe cap de locuitor a țării – în Praga

În Cehia, potențialul de cheltuieli din acest an ajunge la 15.928 euro. Acest lucru plasează cehii pe locul 23 dintre cele 42 de țări analizate, ceea ce reprezintă cu puțin peste 21% sub media europeană.

Ca și în anii precedenți, districtul capitalei, Praga, ocupă din nou primul loc în clasament în 2025, și la o distanță clară față de celelalte. Cu 20.503 euro pe cap de locuitor, rezidenții din Praga au aproape cu 29% mai mult disponibil pentru cheltuieli și economii decât media națională, ceea ce îi plasează pentru prima dată peste media europeană. Pe locurile doi și trei se află districtele care înconjoară Praga: Praga-zapad și Praga-vychod. Acesta din urmă a urcat două poziții față de anul trecut.

Există, de asemenea, mișcări semnificative dincolo de primele poziții. Benesov și Kutna Hora urcă fiecare câte un loc, în timp ce Pribram avansează trei poziții. Beroun, pe de altă parte, coboară un loc, iar Mlada Boleslav pierde trei poziții. Nou în top 10 este districtul Kolin, care ocupă acum locul zece. Aici, oamenii au în medie 16.701 euro pe cap de locuitor disponibili pentru consum și economii.

Orașul Brno-mesto iese din top 10, ceea ce înseamnă că toate cele zece districte de top sunt acum situate în sau în jurul Pragăi.
Districtul Pelhrimov are potențialul de cheltuieli cel mai apropiat de media națională, cu 15.833 euro pe cap de locuitor. La baza clasamentului se află districtul Sokolov, lângă granița cu Germania, unde locuitorii au un venit net disponibil de 13.995 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din media națională.

Polonia: Disparități semnificative în puterea de cumpărare

În Polonia, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în 2025 ajunge la 14.156 euro. Acest lucru plasează populația Poloniei cu puțin peste 30% sub media europeană și, la fel ca în ultimii doi ani, marchează o îmbunătățire cu o poziție, ajungând pe locul 26.

Anul acesta, pentru prima dată după mult timp, există un nou lider în clasamentul puterii de cumpărare din Polonia: Sopot, care urcă pe pe primul loc. În acest district de pe coasta vestică a Golfului Gdansk, potențialul de cheltuieli pe cap de locuitor ajunge la 22.275 euro, ceea ce reprezintă cu peste 57% mai mult decât media poloneză.

Varșovia coboară pe locul doi, dar are în continuare o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 21.743 euro, ceea ce plasează districtul capitalei cu aproape 54% peste media națională.

Nou în top 10 anul acesta este districtul Ostroleka, care ocupă locul nouă. Cu un venit net disponibil de 17.824 euro, acesta se află cu aproximativ 26% peste media națională. Wroclaw și Bielsko-Biala pierd fiecare câte o poziție, iar Katowice coboară două locuri. Siedlce, pe de altă parte, înregistrează o creștere puternică, urcând trei poziții până pe locul trei. Aici, locuitorii au în medie 19.294 euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli și economii.

Cea mai apropiată valoare de media națională a puterii de cumpărare se regăsește în districtul Bialystok, unde venitul net disponibil este de 14.098 euro. La baza clasamentului se află districtul Brzozowski din regiunea Subcarpatică. Cu 9.266 euro pe cap de locuitor, acesta se află cu aproximativ 35% sub media națională. Aceasta înseamnă că locuitorii din Sopot, cel mai puternic district din punct de vedere al puterii de cumpărare, au un buget de peste 2,4 ori mai mare decât cei din Brzozowski, cel mai slab district.

„NIQ Purchasing Power Europe 2025” este disponibil pentru 42 de țări

Studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2025” este disponibil pentru 42 de țări europene la niveluri regionale detaliate, adică localități și coduri poștale, alături de date despre locuitori și gospodării, precum și hărți digitale.

NielsenIQ (NIQ) este lider mondial în cercetarea de piață. Compania livrează cea mai detaliată imagine a comportamentului de consum și dezvaluie sugestii de creștere pentru comercianți și producători. NielsenIQ operează global, în peste 90 de țări, ce acoperă aproximativ 85% din populația lumii și un consum de peste 7200 de miliarde de dolari.

 

Alte articole importante
Ţara care cheltuie cel mai mult pentru Jocurile Olimpice de Iarnă 2026
Ţara care cheltuie cel mai mult pentru Jocurile Olimpice de Iarnă 2026
Italia se pregătește de o explozie turistică în februarie 2026, când Milano și Cortina vor găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă. Este unul dintre cele mai așteptate evenimente sportive ale deceniului. Cu mai puțin de 100 de zile rămase până la deschidere, biletele s-au vândut deja într-o proporție impresionantă. Mii de turiști străini au început să-și […]
Companiile tehnologice mizează totul pe AI: 380 miliarde $ în 2025
Companii
Companiile tehnologice mizează totul pe AI: 380 miliarde $ în 2025
Marile companii tehnologice Alphabet, Meta, Microsoft și Amazon au transmis un mesaj comun la finalul sezonului de raportări financiare. Potrivit acestora, cheltuielile în domeniul inteligenței artificiale vor continua să crească semnificativ și anunță că, în 2025, totalul investițiilor combinate în acest sector vor depăși 380 de miliarde de dolari. Companiile tehnologice pompează peste 380 miliarde […]
Nexperia suspendă livrările de waferi esențiali în producția de cipuri
Companii
Nexperia suspendă livrările de waferi esențiali în producția de cipuri
Compania olandeză Nexperia a anunțat suspendarea livrărilor unui material esențial pentru producția de cipuri. Decizia ar putea afecta lanțurile de aprovizionare din industria semiconductorilor și ridică semne de întrebare privind stabilitatea pieței globale, deja marcată de tensiuni geopolitice și deficit de materii prime critice. Agitație pe piața cipurilor: Nexperia suspendă livrările unui material esențial pentru cipuri […]
ANALIZĂ
Capitalul universal și viitorul veniturilor într-o lume dominată de AI. O propunere îndrăzneață pe măsura dezvoltării tehnologiilor
Capitalul universal și viitorul veniturilor într-o lume dominată de AI. O propunere îndrăzneață pe măsura dezvoltării tehnologiilor
În următoarele decenii, țările europene, ca și alte state dezvoltate, vor deveni economii AI, motiv pentru care specialiștii propun noțiunea capitalului universal. Tehnologia se va răspândi în toate domeniile, de la contabilitate la supermarketuri și fabrici. Creșterea productivității și acumularea de avere vor fi rapide, însă legătura cu locurile de muncă și veniturile va slăbi. […]
Clienții First Bank primesc clarificări după fuziunea cu Intesa Sanpaolo. Ce trebuie făcut pentru reactivarea serviciilor
Clienții First Bank primesc clarificări după fuziunea cu Intesa Sanpaolo. Ce trebuie făcut pentru reactivarea serviciilor
După trei zile în care clienții First Bank nu au avut acces la fonduri, Intesa Sanpaolo Bank România a venit cu clarificări privind procesul de migrare. Banca italiană a anunțat finalizarea integrării prin absorbția completă a First Bank, consolidându-și astfel poziția pe piața financiar-bancară din România. Fuziunea s-a desfășurat conform calendarului, iar toate datele și […]
Moneda digitală Bitcoin înregistrează un recul istoric în octombrie
Moneda digitală Bitcoin înregistrează un recul istoric în octombrie
Moneda digitală Bitcoin a încheiat luna octombrie în scădere, întrerupând o serie de șapte ani de creșteri lunare. Această evoluție contrastează cu performanțele istorice ale monedei digitale în această lună, evidențiind volatilitatea ridicată a activelor digitale. Bitcoin a suferit în octombrie prima pierdere lunară din ultimii 7 ani Bitcoin a încheiat luna octombrie în scădere […]