Planul Uniunii Europene privind regulile „Fabricat în Europa” readuce în prim-plan vechile fracturi politice și economice generate de Brexit. La Paris, mesajul este clar: ieșirea din piața unică presupune și pierderea avantajelor asociate acesteia. La Londra, însă, miniștrii avertizează că noile reguli ar putea lovi direct în companiile britanice și în lanțurile de aprovizionare interconectate cu Europa.
În centrul disputei se află o propunere legislativă a Comisiei Europene care ar favoriza firmele din interiorul blocului comunitar în cadrul licitațiilor publice și al ajutoarelor de stat. Pentru guvernul condus de Emmanuel Macron, principiul este simplu: cine a părăsit piața unică nu poate beneficia de tratament egal cu statele membre, arată Politico.
În capitalele europene, sloganul „Brexit înseamnă Brexit”, odinioară utilizat la Londra, este acum reluat cu fermitate la Paris. Oficialii francezi susțin că Regatul Unit nu ar trebui să aibă acces automat la beneficiile programului „Fabricat în Europa”, care face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare industrială a UE.
Propunerile au fost redactate de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, un apropiat al președintelui Macron, ceea ce oferă Franței o influență semnificativă în negocieri. Patru oficiali francezi au transmis, sub protecția anonimatului, că firmele britanice nu trebuie tratate ca firmele din interiorul Uniunii.
Argumentul este direct: părăsirea pieței unice înseamnă și retragerea din evoluțiile viitoare ale acesteia, inclusiv din noile mecanisme de protecție industrială.
Guvernul britanic privește cu îngrijorare evoluțiile de la Bruxelles și Paris. Miniștrii fac vizite repetate peste Canalul Mânecii pentru a pleda cauza companiilor din Regatul Unit.
Secretarul pentru afaceri, Peter Kyle, urmează să discute la Bruxelles cu oficiali ai Comisia Europeană și cu reprezentanți ai industriei, în timp ce ministrul Comerțului, Chris Bryant, este așteptat la Paris pentru discuții cu omologii francezi.
Londra susține că excluderea firmelor britanice ar putea afecta și companii europene, inclusiv franceze, care depind de lanțuri de aprovizionare integrate cu Regatul Unit. Oficialii britanici argumentează că obiectivul UE de a crește reziliența industrială ar fi subminat de o abordare prea restrictivă.
Cancelarul britanic Rachel Reeves a adoptat un ton mai conciliant, afirmând că nu ar avea sens ca Marea Britanie să fie exclusă dintr-un program menit să consolideze competitivitatea continentului în ansamblu.
Reprezentanții mediului de afaceri din Regatul Unit au reacționat rapid. Society of Motor Manufacturers and Traders a calificat inițiativa drept o formă de „protecționism”, avertizând că noile reguli ar putea crea bariere suplimentare pentru exportatori.
Companiile se tem că accesul limitat la licitațiile publice europene și la schemele de ajutor de stat ar reduce competitivitatea firmelor britanice într-un moment în care economia încearcă să își consolideze poziția post-Brexit.
În paralel, Parisul transmite că ar putea accepta, eventual, includerea Regatului Unit în anumite componente ale programului, însă doar în etape ulterioare și în condiții stricte, încă neclar definite.
În timp ce Londra se confruntă cu incertitudini, Franța s-a arătat mai deschisă față de statele membre ale Spațiului Economic European, precum Norvegia, Islanda și Liechtenstein, care rămân integrate în piața unică fără a fi membre UE.
Mesajul transmis de ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Roland Lescure, a fost că relansarea relațiilor cu Regatul Unit trebuie să țină cont de realitatea politică: Brexitul a avut loc, iar statutul britanic este diferit de cel al statelor membre.
La nivelul Parlamentului European, Sandro Gozi, copreședinte al Grupului de contact pentru Regatul Unit, a subliniat că retragerea din piața unică implică automat excluderea din evoluțiile viitoare ale acesteia, inclusiv din noile reguli industriale.
Controversa „Fabricat în Europa” nu este însă doar o dispută franco-britanică. Textul legislativ, parte a viitoarei legi europene privind accelerarea industrială, a fost amânat de mai multe ori pe fondul dezacordurilor interne din cadrul Comisiei.
Propunerea marchează o schimbare de paradigmă față de tradiționala agendă europeană a liberului schimb. În ultima versiune a documentului, executivul comunitar s-a angajat să identifice „parteneri de încredere” a căror producție ar putea fi considerată echivalentă cu cea originară din Uniune.
Rămâne însă neclar dacă Regatul Unit va fi inclus în această categorie.