Economia europeană caută drumul spre redresare: Franța sub presiune, Germania mizează pe pachetul fiscal de 500 de miliarde

După luni de îngrijorări și stagnare, economia europeană dă primele semne că ar putea ieși din „iarna” prelungită a tensiunilor comerciale și a scăderii industriei. Totuși, optimismul este fragil, iar marile puteri economice ale continentului, Franța și Germania, rămân în centrul atenției. Una se confruntă cu instabilitate politică, cealaltă mizează pe un uriaș program de stimulare fiscală pentru a reporni motoarele economice.

Primele semne de redresare în economia europeană

Analiza realizată de XTB România arată că economia europeană începe să transmită semnale timide de revenire. Indicatorul PMI compozit al S&P pentru zona euro a urcat la 51,1 puncte, depășind atât nivelul din iulie, cât și estimările analiștilor. De obicei, un scor peste 50 marchează expansiunea economică, ceea ce sugerează că blocul european își recapătă forța.

Cea mai mare surpriză pozitivă a venit din partea industriei, sector grav afectat în ultimii ani. Indicele pentru producția industrială a crescut cu 0,7 puncte, semn că firmele încep să simtă o revigorare a comenzilor și a activității. Mai mult, pentru prima dată din 2022, comenzile noi din industrie au intrat pe un trend pozitiv. Totuși, partea serviciilor a înregistrat o ușoară scădere, ceea ce arată că redresarea nu este uniformă.

Mișcări de trupe la conducerea Porsche: Michael Leiters preia volanul în plină criză economică

22:30

Rușii se plâng că au rămas fără forță de muncă, după ce au murit pe capete în Ucraina

21:46

Chiar și cu aceste rezultate, tensiunile externe rămân o amenințare. Declinul comenzilor pentru export, început în martie 2022, s-a accentuat recent și a ajuns la cel mai rapid ritm din ultimele cinci luni. Această realitate arată că economia europeană se mișcă între două forțe contradictorii: un potențial de creștere internă și o presiune externă venită din comerțul global, în special în relația cu Statele Unite.

Germania – optimism fragil și așteptări uriașe de la pachetul fiscal

Un alt indicator de redresare a venit din Germania, unde indicele IFO a crescut la 89 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Creșterea a fost alimentată de așteptările mai optimiste ale companiilor, care speră la vremuri mai bune. Totuși, realitatea este că nivelul actual rămâne cu mult sub valorile de peste 100 de puncte, la care economia germană era obișnuită în perioada 2010–2019.

Industria germană continuă să fie vulnerabilă. Condițiile curente arată o deteriorare ușoară, ceea ce sugerează că optimismul se bazează mai mult pe speranțe decât pe rezultate concrete. Marea miză este uriașul pachet de stimulare fiscală de 500 de miliarde de euro anunțat de Berlin, care ar trebui să înceapă să producă efecte anul viitor. O bună parte din optimismul înregistrat în sondaje ar putea fi legată de această anticipare.

Totuși, Germania se confruntă și cu probleme structurale serioase. Costurile cu energia, deși mai reduse decât în perioada crizei, rămân ridicate, iar îmbătrânirea forței de muncă, lipsa digitalizării și birocrația excesivă continuă să frâneze productivitatea. Comparativ cu Statele Unite, productivitatea muncii din zona euro este cu circa 25% mai scăzută. În plus, în al doilea trimestru din 2025, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,3%, exporturile au coborât cu 0,1%, iar consumul privat a avansat timid cu 0,1%.

Carl Zeiss Meditec, producător de echipamente medicale, a pierdut 78% din valoare față de maximul de acum patru ani, iar Puma, brandul cunoscut de articole sportive, a scăzut cu peste 80% din 2021, în ciuda unui reviriment de moment.

Franța, prinsă între presiunea străzii și datoria publică

Dacă Germania se agață de speranțele unui pachet fiscal masiv, Franța traversează o perioadă de incertitudine politică. Pe 8 septembrie este programat votul asupra unei moțiuni de cenzură, care ar putea duce la căderea guvernului. În așteptarea acestui moment, bursa pariziană a scăzut deja cu aproape 2%, semn că investitorii privesc cu prudență situația.

Franța are o datorie publică de 114% din PIB, ceea ce îi reduce drastic capacitatea de a lansa pachete de stimulare similare Germaniei. În timp ce Berlinul are spațiu fiscal pentru a investi masiv în infrastructură și industrie, Parisul trebuie să jongleze cu măsuri de austeritate și reforme fiscale nepopulare. Această divergență între cele două mari economii europene ridică semne de întrebare asupra coeziunii zonei euro și a capacității ei de a avansa unitar spre redresare.

În plus, spectrul restricțiilor comerciale planează asupra continentului. Președintele Donald Trump a anunțat intenția de a impune noi taxe vamale și restricții pentru țările care taxează serviciile digitale – printre care se află și mai multe state europene. Canada a preferat să renunțe la astfel de taxe în negocierile cu SUA, dar pentru UE dilema rămâne deschisă și complică perspectivele comerciale.