Depozitele firmelor și ale populației au ajuns la un nou record în iulie 2025. Cât a crescut economisirea în lei și valută

Depozitele la bănci ale populației și companiilor din România au continuat să crească în iulie 2025, ajungând la aproape 635 de miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Comparativ cu luna precedentă, economisirea a urcat cu 0,9%, iar față de aceeași perioadă din 2024, avansul a fost de 8,1%. Cifrele arată că, în ciuda inflației și a incertitudinilor economice, românii preferă să-și păstreze lichiditățile în depozite bancare, fie în lei, fie în valută.

Depozitele în lei, în creștere moderată

Conform raportului BNR, depozitele în lei, care reprezintă cea mai mare parte din total – adică 67,5% – au înregistrat o creștere de 1,1% față de luna iunie 2025, ajungând la 428,5 miliarde lei. În termeni anuali, față de iulie 2024, creșterea a fost de 3,6%, însă în termeni reali (adică ținând cont de inflație), acestea au scăzut cu 4%.

Detaliat, depozitele populației în lei au crescut cu 0,4% față de iunie, atingând pragul de 251,6 miliarde lei. Raportat la anul precedent, avansul a fost de 6,6%, dar din nou, în termeni reali, se constată o diminuare de 1,2%. Această evoluție arată că românii continuă să economisească, dar inflația „topește” o parte din valoarea reală a banilor economisiți.

Puterea de cumpărare a românilor se prăbușește. Cea mai mare scădere a consumului din ultimii 5 ani

08:20

JPMorgan menține ținta de preț pentru Bitcoin la 170.000 de dolari pentru 2026, în pofida turbulențelor actuale din piața cripto

19:59

ANALIZĂ

În ceea ce privește companiile și instituțiile financiare nemonetare, situația este mai contrastantă. Depozitele în lei ale acestora au crescut cu 2,3% într-o singură lună, ajungând la 176,8 miliarde lei. Totuși, comparativ cu iulie 2024, există o scădere de 0,5%, ceea ce înseamnă că mediul de afaceri a redus economisirea în lei, probabil pe fondul presiunilor legate de costurile mai mari și de investițiile curente. În termeni reali, scăderea anuală este chiar mai puternică, de 7,7%.

Depozitele în valută câștigă teren

Dacă depozitele în lei au avut o evoluție mixtă, cele în valută au crescut mult mai puternic. Acestea reprezintă 32,5% din totalul depozitelor și au ajuns în iulie la 206,4 miliarde lei (echivalent în euro), în creștere cu 0,4% față de iunie 2025.

Raportat la anul precedent, saltul este impresionant: +18,8% în lei și +16,5% în euro. Practic, românii și companiile din țară aleg tot mai des să economisească în monedă străină, probabil pentru a se proteja de deprecierea leului și de inflația persistentă.

Depozitele populației în valută, exprimate în lei, au crescut cu 0,1% față de iunie, atingând 138,9 miliarde lei. Comparativ cu iulie 2024, acestea au urcat cu 15,8% (sau 13,5% în euro). Această tendință confirmă apetitul românilor pentru economisirea în valută, considerată mai sigură pe termen lung.

Și companiile au accelerat economisirea în valută. Depozitele lor au ajuns la 67,5 miliarde lei, în creștere cu 1,1% într-o lună și cu un spectaculos 25,5% față de anul trecut (echivalentul a 23% în euro). Aceasta este una dintre cele mai mari creșteri anuale pe acest segment, sugerând că firmele preferă să-și păstreze rezervele financiare în monedă străină, mai ales pentru tranzacțiile externe sau pentru protecția împotriva riscului valutar.

Ce arată aceste date despre comportamentul economic al românilor

Creșterea generală a depozitelor arată o tendință de prudență atât din partea populației, cât și a companiilor. În contextul economic actual, marcat de inflație ridicată, costuri mai mari cu energia și schimbări fiscale, mulți preferă să pună bani deoparte decât să îi cheltuiască sau să îi investească în active mai riscante.

Totodată, creșterea depozitelor în valută indică o neîncredere în stabilitatea leului, dar și o deschidere mai mare către economisirea în euro, mai ales în perspectiva viitoarei adoptări a monedei europene.

Pentru companii, decizia de a-și majora rezervele în valută poate fi explicată și prin intensificarea comerțului exterior, dar și prin dorința de a evita pierderile generate de volatilitatea cursului valutar.