Economia României traversează o perioadă tot mai dificilă, marcată de scăderea consumului, presiuni fiscale și costuri tot mai mari pentru companii. Semnalele de încetinire economică nu mai vin doar din statistici, ci sunt resimțite direct de antreprenori, retaileri și sistemul bancar, care observă schimbări clare în comportamentul clienților și în ritmul afacerilor. Reprezentanți ai mediului de business și ai sectorului financiar vorbesc despre o piață aflată într-o fază de contracție, în care populația cumpără mai puțin, iar firmele sunt nevoite să funcționeze cu marje de profit tot mai reduse.
Potrivit oficialilor din sistemul bancar, incertitudinile economice îi determină atât pe consumatori, cât și pe companii să fie mult mai prudenți atunci când vine vorba despre cheltuieli sau investiții.
BRD Groupe Société Générale transmite că efectele încetinirii economice sunt deja evidente în piață. Mădălina Teodorescu, director general adjunct al băncii, afirmă că instituțiile financiare se confruntă cu o cerere mai redusă și cu presiuni suplimentare generate de costurile ridicate.
Potrivit acesteia, companiile evită deciziile riscante și încearcă să își conserve lichiditățile până când climatul economic va deveni mai predictibil. În același timp, și băncile încearcă să limiteze transferul integral al costurilor către clienți, ceea ce reduce marjele de profit din industrie.
Datele economice confirmă această tendință. Economia României a înregistrat o scădere de 1,7% în primul trimestru al anului, un declin mai accentuat decât anticipau analiștii. În acest context, BCR estimează pentru întregul an o contracție economică de 0,3%, avertizând că situația s-ar putea deteriora și mai mult dacă finanțările prin PNRR vor întârzia sau vor fi reduse.
Semnele încetinirii sunt vizibile mai ales în consum, unul dintre principalele motoare ale economiei românești în ultimii ani. Vânzările cu amănuntul au scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv, iar încrederea consumatorilor se află la cele mai reduse niveluri din ultimii ani.
Mediul de afaceri confirmă schimbările din economie și spune că populația începe să reducă inclusiv cheltuielile considerate până recent obișnuite.
Ivatherm, unul dintre brandurile românești cunoscute din industria dermato-cosmetică, resimte deja efectele încetinirii consumului. Fondatoarea companiei, Rucsandra Hurezeanu, afirmă că retailerii raportează coșuri de cumpărături mai mici și un trafic redus în farmacii.
Potrivit antreprenoarei, scăderea economică este resimțită direct în vânzări, chiar dacă firma a avut o evoluție foarte bună în ultimii ani. Compania a raportat afaceri de aproape 49 de milioane de lei în 2024, iar aproximativ 40% din producție merge la export. Cu toate acestea, obiectivele stabilite pentru anul în curs devin tot mai greu de atins.
Problemele nu se limitează însă la reducerea consumului. Antreprenorii spun că povara principală vine din creșterea accelerată a costurilor operaționale, generate de taxe mai mari, inflație și fluctuațiile cursului valutar.
Velocità atrage atenția că presiunea fiscală și scumpirea importurilor afectează direct profitabilitatea. Cofondatoarea companiei, Adnana Popa, explică faptul că multe dintre ingredientele utilizate sunt aduse din străinătate, iar deprecierea leului și costurile suplimentare pun presiune constantă pe prețurile finale.
Antreprenoarea spune că firma este nevoită să analizeze frecvent noi majorări de prețuri pentru a putea absorbi costurile în creștere. Deși volumele de vânzări nu au scăzut dramatic, profitabilitatea s-a redus considerabil.
În paralel, inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie, iar Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru acest an, estimând o rată de 5,5%, cu posibilitatea unei accelerări temporare spre pragul de 11%. În aceste condiții, salariile pierd teren în fața scumpirilor, iar consumatorii devin tot mai atenți la cheltuieli.
Președintele Asociația CFA România, Adrian Codirlașu, afirmă că deteriorarea climatului economic este influențată atât de factori externi, cât și de probleme interne, care au accentuat aversiunea la risc în rândul investitorilor și al mediului de afaceri.
Potrivit acestuia, efectele sunt deja vizibile în deprecierea monedei naționale și în reducerea semnificativă a prognozelor de creștere economică. În plus, riscul ca România să intre în recesiune în 2026 a crescut substanțial.
Conform celor mai recente estimări ale analiștilor CFA, economia României ar urma să înregistreze un avans de doar 0,4% în anul 2026, un nivel considerat extrem de redus pentru o economie emergentă. Totodată, deficitul bugetar este estimat la 6,4% din PIB, ceea ce indică presiuni continue asupra finanțelor publice.
Analiștii avertizează și asupra creșterii accelerate a datoriei publice, care ar putea ajunge la 62% din PIB în următoarele 12 luni. În același timp, tensiunile geopolitice internaționale, inclusiv războiul din Iran, continuă să influențeze perspectivele economice și evoluția piețelor financiare.
În ceea ce privește petrolul, participanții la sondaj estimează că prețul barilului Brent ar putea ajunge la aproximativ 93 de dolari în următoarele 12 luni, chiar dacă această prognoză este mai redusă față de exercițiul anterior.
Sondajul realizat de Asociația CFA România arată că majoritatea analiștilor se așteaptă la continuarea deprecierii leului în raport cu moneda europeană.
Aproximativ 80% dintre participanți estimează că euro va continua să crească în următoarele 12 luni. Astfel, cursul mediu anticipat pentru un euro este de 5,1650 lei la orizontul de șase luni și de 5,2252 lei pentru următoarele 12 luni.
Inflația rămâne, la rândul său, una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești. Rata anticipată a inflației pentru luna mai 2027 este estimată la 7,41%, chiar dacă valoarea este ușor mai redusă comparativ cu prognozele anterioare.
Potrivit datelor prezentate, aproape jumătate dintre participanții la sondaj consideră că inflația ar putea scădea în următoarele 12 luni, însă o parte importantă dintre analiști se așteaptă în continuare la noi creșteri ale prețurilor.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică, calculat lunar de asociație, a rămas aproape neschimbat în aprilie, la 38,1 puncte, un nivel care reflectă în continuare un grad redus de încredere în economia românească.
Sondajul realizat de CFA România este efectuat lunar de peste 14 ani și urmărește percepția analiștilor financiari asupra principalilor indicatori economici, precum inflația, cursul valutar, dobânzile, piața muncii și evoluția economiei pe termen mediu.