„Elevii noștri vor absolvi într-o lume condusă de AI”. Cât ar trebui să îi expunem la inteligența artificială?

Oare inteligența artificială îi va ajuta pe copii să învețe, așa cum se spune, sau este doar un nou moft, un hype ed-tech întreținut de industria dezvoltatorilor? Deși nu putem estima deocamdată efectele pe termen lung ale acestui proces, inteligența artificială începe să-și revendice rolul în toate școlile din lume. Deocamdată este un asistent discret, capabil să le ofere feedback personalizat elevilor, să-i ajute să înțeleagă și să rezume texte complexe, să-i asiste în sesiuni de dictare sau să le ofere exemplificări interactive pentru diverse discipline. Profesorii experimentează cu chatboți antrenați să inspire redactarea temelor pentru acasă. Sau, mai îndrăzneț, pot readuce la viață autori celebri, pentru o discuție realistă cu elevii la clasă. Unele școli le permit elevilor să folosească AI pentru a-și organiza ideile sau pentru a face exerciții de gândire critică, sub supravegherea cadrelor didactice. Deși există temeri legate de unele riscuri, cum ar fi erorile factuale sau dependența excesivă de tehnologie, școlile consideră că devine esențială pregătirea temeinică a elevilor pentru un viitor care, în mod cert, va fi dominat de inteligența artificială. 

Inteligența artificială a pătruns, treptat, în toate domeniile școlare, de la „antrenarea” profesorilor, la detectarea armelor la intrarea în instituții. Este, uneori, extrem de eficientă în discuții cu elevii și poate sesiza sau ameliora probleme de relaționare sau de sănătate mintală. Ar fi oportun, însă, să-și revendice un rol extins în educație? În Statele Unite, cei care susțin introducerea inteligenței artificiale în școli au primit, recent, vânt în pânze de la cel mai înalt nivel al guvernului american. În aprilie, președintele Donald Trump a emis un ordin executiv prin care solicita introducerea educației AI în toate ciclurile școlare, de la grădiniță, până la clasa a XII-a, inclusiv folosirea acesteia pentru a crea resurse de instruire și pentru a le oferi meditații elevilor. Programul urmează să fie dezvoltat și implementat cu sprijinul partenerilor din sectorul privat.

„Trebuie să le oferim tinerilor națiunii noastre oportunități de a-și dezvolta competențele și înțelegerea atât de necesare pentru a folosi inteligența artificială și pentru a crea următoarea generație de tehnologii AI”, se arată în ordinul administrației americane.

Transportul rutier de pasageri scade în 2025, dar românii călătoresc mai mult pe distanțe mai lungi

16:33

Mai mulți europeni văd SUA ca pe o amenințare comparativ cu China

14:28

Foto: Freepick

MagicSchool – una dintre aplicațiile obișnuite în școlile americane

La început de nou an școlar, Bloomberg trece în revistă posibilele aplicații ale inteligenței artificiale în educație pornind de la o școală în care elevii purtau o insolită descuție la clasă cu însuși… Elie Wiesel. Ar fi posibil un astfel de scenariu în era ed-tech? Povestea începe în clasa unui profesor american care le-a cerut elevilor de clasa a VIII-a să scrie un rezumat al unui pasaj tulburător din memoriile lui Elie Wiesel, Night, și și-a însoțit solicitarea cu o surpriză: personalizase un chatbot, care le-a răspuns elevilor ca și cum ar fi fost însuși autorul laureat cu Nobel. „Nu-mi dau seama… ce spuneți, vi se pare ciudat?”, a întrebat profesorul. „Nu știu, poate că o să vi se pară ciudat! Dacă devine prea ciudat, vă rog să mă atenționați”.

Elevii erau, însă, destul de obișnuiți cu astfel de întâlniri. Experimentaseră inteligența artificială luni întregi, folosind o aplicație numită MagicSchool, construită pe modele lingvistice mari de OpenAI și Google. În general, îl foloseau pentru feedback la scris sau pentru a rezuma texte complexe, dar se obișnuiseră și cu unele exerciții mai neobișnuite, cum ar fi dialogul cu un autor clasic. „Salut, eu sunt Elie Wiesel”, și-a început chatbotul discursul. În ciuda acestei nesperate oportunități, întrebările elevilor au rămas, mai degrabă, pragmatice: „Cum ar trebui să-mi încep rezumatul despre Night, de Elie Wiesel?” – a întrebat un băiat. Chatbotul i-a sugerat o frază: „Night, de Elie Wiesel, este un volum de memorii plin de forță, care relatează experiențele cutremurătoare ale autorului în timpul Holocaustului”.

„Ce se întâmplă dacă o să copiez exact ce spune?”

„Ce se întâmplă dacă o să copiez exact ce spune?”, a întrebat un alt elev. Profesorul i-a explicat că ar primi zero puncte și ar trebui să-și refacă tema. I s-a sugerat să parafrazeze ceea ce îi spunea chatbotul, desigur, doar dacă i se par potrivite sugestiile pe care le primește.

În 2022, când OpenAI a lansat ChatGPT și adolescenții au început să-și facă temele cu ajutorul inteligenței artificiale, adulții au intrat în panică. În cinci săptămâni, școlile publice din New York au restricționat ChatGPT pe rețelele și pe dispozitivele școlare, invocând riscuri și efecte negative asupra învățării. Educatorii erau îngrijorați că elevii vor copia totul și se temeau, totodată, că vor copia și tot felul de greșeli. Mulți profesori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța și acuratețea conținutului.

De atunci au trecut, însă, trei ani și lucrurile se schimbă destul de rapid. Acum, majoritatea școlilor permit și chiar încurajează utilizarea inteligenței artificiale. Asociația profesională Consortium for School Networking a descoperit anul acesta că doar 1% din districtele chestionate interzic AI, în timp ce 30% spuneau că îl încurajează. (Restul școlilor incluse în studiu nu erau sigure, planurile lor nu erau definite sau foloseau inteligența artificială doar pentru anumite activități.) Puțin peste jumătate dintre reprezentanții acestor școli au spus că-și instruiesc educatorii și cadrele didactice să folosească AI pentru predare.

Foto: Unsplash

Ce impact are inteligența artificială asupra copiilor?

Pe măsură ce școlile se grăbesc să adopte AI, tot mai mulți încep să se întrebe care va fi impactul pe termen lung asupra educaței și asupra sănătății mintale a elevilor. Isabelle Hau, directoarea executivă a Stanford Accelerator for Learning, spune că cercetările pe acest subiect sunt „în mare parte neconcludente”. Unele studii par să arate beneficii, altele semnalează riscuri. Există îngrijorarea că AI ar putea crea un „efect de cârjă” care, în cele din urmă, ar putea slăbi capacitatea elevilor de a gândi și de a învăța independent.

„Ce se întâmplă, de fapt, cu AI? Ajută la aprofundarea învățării sau ne face să devenim tot mai leneși?”, se întreabă profesorii.

Pentru cercetători, pentru educatori, pentru părinți și chiar și pentru elevi, întrebările sunt multe și o mare parte rămân, deocamdată, fără răspuns. Erorile factuale generate de AI ar putea să distorsioneze modul în care elevii înțeleg lumea? Ghidarea excesivă generată de AI ar sufoca, în cele din urmă, exprimarea lor proprie și propriul mod de rezolvare a problemelor? Resursele de învățare generate de AI (inclusiv avatarurile chatbot) vor duce la marginalizarea cercetărilor umane pe care se bazează? Ar putea evaluarea generată de AI să perpetueze prejudecăți rasiale și de gen? Companiile de AI ar fi capabile să profite de accesul la informațiile despre elevi și profesori? Ce s-ar pierde dacă renunțăm la procesele de învățare socială în favoarea celor computaționale?

„Este responsabilitatea noastră să-i expunem încă de pe acum la aceste instrumente”

Oficialii din educație recunosc toate aceste probleme. Dar sunt, totodată, din ce în ce mai convinși că AI va perturba întreaga piață a muncii și se simt obligați să le ofere elevilor o practică serioasă cu aceste instrumente.

„Elevii noștri vor absolvi într-o lume condusă de AI”, spune Fran Newberg, adjunctă în biroul de tehnologie educațională al School District of Philadelphia. „Este responsabilitatea noastră să-i expunem încă de pe acum la aceste instrumente și să-i ghidăm cu privire la modul în care pot fi folosite în mod înțelept”.

Districtul din Philadelphia a urmat inițial exemplul New York-ului și a blocat ChatGPT imediat după lansare. Ulterior, oficialii au realizat că elevii vor folosi oricum AI și că școlile n-au, de fapt, altă opțiune decât să accepte inteligența artificială într-o formă sau alta. ChatGPT este și acum blocat în Philadelphia, dar districtul oferă alte produse, în special AI Google, atât pentru personal, cât și pentru profesori și liceeni.

Foto: Unsplash

O soluție ieftină și, tocmai de aceea, căutată

Există și alte domenii școlare în care inteligența artificială se dovedește un ajutor nesperat. E o perioadă în care constrângerile politice și financiare fără precedent fac dificilă implementarea reformelor sistemice. Inteligența artificială (AI) poate ușura presiunea care apasă asupra administratorilor și asupra profesorilor, fiind un excelent asistent în sarcini precum trimiterea de emailuri părinților sau generarea planurilor de lecție.

Unii speră că AI poate contribui la ameliorarea scorurilor la testele de evaluare generală din Statele Unite. Tot mai mulți cred că inteligența artificială ar putea ridica gradul de implicare a elevilor, deoarece personalizează materialele didactice în funcție de nevoile și interesele fiecărui elev.

Dovezile științifice cu privire la capacitatea AI de a atinge aceste obiective sunt mixte, însă, pe termen scurt, argumentul financiar rămâne foarte convingător. Introducerea inteligenței artificiale în școli ar putea costa de la zero, la câteva milioane de dolari pe an, în funcție de dimensiunea districtului școlar și de produsele utilizate. Costurile schimbărilor structurale sunt, însă, imens mai mari.

O piață în creștere accelerată

Grand View Research estima, anul trecut, că piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește, până la sfârșitul deceniului, de la 6 miliarde de dolari, la 32 de miliarde.

Oficialii tind să descrie tranziția către AI ca pe un rezultat natural al cercetării și al analizelor, deși recunosc că și companiile care vând tehnologia influențează, într-o oarecare măsură, acest proces. OpenAI, Google și Microsoft Corp. au dezvoltat versiuni centrate pe educație ale principalelor lor produse AI — ChatGPT, Gemini și Copilot. (O purtătoare de cuvânt OpenAI a precizat că versiunea ChatGPT pentru instituțiile educaționale este destinată învățământului superior, dar compania și-a arătat interesul și pentru zona pre-universitară).

Google și Microsoft  asaltează deja școlile cu oferte. Aceste companii, alături de câteva startup-uri bine finanțate, susțin o campanie puternică pentru a-și integra produsele în mediul educațional, inclusiv prin încurajarea profesorilor să le folosească.

Foto: Unsplash

Piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește de la 6 miliarde, la 32 de miliarde de dolari

Deși companiile afirmă că au motivații similare cu organizațiile educaționale, beneficiul financiar pentru Silicon Valley este incontestabil. Grand View Research estima, anul trecut, că piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește de la 6 miliarde, la 32 de miliarde de dolari, până la sfârșitul deceniului. Potențialul de afaceri depășește, însă, cu mult această sumă. Când executivii visează cu voce tare la „super-utilizatorii” AI din viitor, se referă exact la generația care acum este încă la școală. Promovarea soluțiilor AI în educație se bazează pe argumentul pragmatic pe care companiile în folosesc în dialog cu factorii de decizie: orice potențial prejudiciu social ar fi compensat de câștigurile posibile.

Eforturile de outreach ale companiilor au inclus colaborarea cu districtele școlare, deși mulți încearcă tactici mai puțin directe. În 2023, organizația nonprofit Code.org a creat TeachAI, un grup de organizații și companii care își propune să introducă AI în curricula primară și secundară la nivel mondial, într-un mod sigur și etic. Din acest grup fac parte inclusiv giganții Google, Microsoft și OpenAI.

Tot în 2023, AI Education Project, o organizație nonprofit  – fondată pentru a pregăti elevii pentru „o lume în care AI va deveni omniprezentă” -, a raportat venituri de 12 milioane de dolari de la donatori notorii, precum Google, Microsoft, OpenAI și de la firma de consultanță Booz Allen Hamilton.

În 2024, Google a anunțat donații de peste 25 de milioane de dolari pentru organizațiile care le predau educația AI profesorilor și elevilor. Common Sense Media, o organizație specializată în monitorizarea ratingurilor de vârstă pentru filmele și serialele pentru copii, a primit finanțare de la OpenAI — organizația nu a precizat suma. Suma va fi folosită pentru a produce materiale educaționale despre AI pentru profesori și familii.

În această vară, Microsoft anunța că a încheiat parteneriate cu cele mai mari sindicate ale profesorilor din SUA pentru educarea în domeniul AI. La rândul lor, Google și OpenAI colaborează cu sindicatele.

Foto: Unsplash

Devine învățământul public o piață pentru produse private?

Companiile afirmă că sprijinul lor are scopul de a asigura că AI va pătrunde în școli, în beneficiul profesorilor și elevilor. Oficialii grupurilor afiliate subliniază că rămân independenți, punctând că au și susținători non-corporativi și că, uneori, chiar se opun priorităților AI ale companiilor, le pun la îndoială motivele și le critică produsele. Totuși, grupurile, la fel ca și companiile, continuă să sublinieze importanța pregătirii elevilor pentru un viitor dominat de AI. Cu toții, într-un insolit cor, spun că riscurile pot fi gestionate prin politici și prin practici responsabile.

Silicon Valley pare să urmeze un model rafinat în decenii de încercări de a transforma învățământul public într-o piață pentru produse private, comentează The Economist. Această încercare a avut și eșecuri. Un exemplu ar fi cursurile online (MOOC), menite să extindă accesul prin clase web. Printre succese, notăm, însă, platforme educaționale precum Google Classroom. O lecție învățată este că tehnologiile școlare rareori reușesc să se impună fără sprijinul profesorilor.

Introducerea produselor în sălile de curs și instruirea profesorilor pentru utilizarea lor reprezintă primul pas. Inioluwa Deborah Raji, membru al comitetului consultativ TeachAI și cercetător AI la Universitatea California, Berkeley, și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa „scepticismului critic” față de introducerea AI în școli, inclusiv din partea consorțiului pe care îl consiliază. În parte, lipsa de reacție poate fi motivată de lipsa de informații despre eficacitatea și modul de funcționare al AI.

„E ca și cum ai pune o mașină pe drum fără să știi cât de departe poate merge sau cum frânează”, a spus ea. „Devine ciudat să o vezi în viteză fără această diligență absolut necesară”.