„Elevii noștri vor absolvi într-o lume condusă de AI”. Cât ar trebui să îi expunem la inteligența artificială?

Oare inteligența artificială îi va ajuta pe copii să învețe, așa cum se spune, sau este doar un nou moft ed-tech, într-o lume asaltată de giganții inteligenței artificiale? Chiar dacă nu cunoaștem încă efectele pe termen lung ale acestui proces, în toate școlile din lume, inteligența artificială începe să fie folosită ca un asistent discret, capabil să le ofere feedback personalizat elevilor, să-i ajute să înțeleagă și să rezume texte complexe, să-i asiste în sesiuni de dictare sau să le ofere exemplificări interactive pentru diverse discipline. Profesorii experimentează cu chatboți care pot personifica autori celebri sau pot sugera fraze și structuri care să inspire redactarea temelor pentru acasă. Unele școli le permit elevilor să folosească AI pentru a-și organiza ideile sau pentru a face exerciții de gândire critică, sub supravegherea cadrelor didactice. Deși există temeri legate de erori factuale și o îngrijorare generală cu privire la dependența excesivă de tehnologie, școlile consideră că pregătirea elevilor pentru un viitor AI este esențială. 

Inteligența artificială a pătruns, treptat, și în alte domenii școlare, de la „antrenarea” profesorilor, la detectarea armelor sau discuții cu elevii despre sănătatea lor mintală. În Statele Unite, susținătorii introducerii inteligenței artificiale în școli au primit, recent, un impuls de la cel mai înalt nivel al guvernului american. În aprilie, președintele Donald Trump a emis un ordin executiv, care solicita introducerea educației AI în toate ciclurile școlare, de la grădiniță, până la clasa a XII-a — inclusiv folosirea acesteia pentru a crea resurse de instruire și pentru a le oferi meditații elevilor — cu sprijinul partenerilor din sectorul privat. „Trebuie să-i oferim tineretului națiunii noastre oportunități de a dezvolta competențele și înțelegerea necesare pentru a folosi și crea următoarea generație de tehnologii AI”, spunea ordinul.

Foto: Freepick

Noua ordine financiară

15:30

Mediul de afaceri avertizează: creșterile de taxe frânează economia

15:17

La început de nou an școlar, Bloomberg publică un amplu reportaj care explică și exemplifică posibilele aplicații ale inteligenței artificiale în educație. Povestea începe în clasa unui profesor american care le-a cerut elevilor de clasa a VIII-a să scrie un rezumat al unui pasaj tulburător din memoriile lui Elie Wiesel, Night, și și-a însoțit solicitarea cu o surpriză: personalizase un chatbot, care le-a răspuns elevilor ca și cum ar fi fost însuși autorul laureat cu Nobel. „Oare o să fie ciudat?” a întrebat profesorul. „Nu știu, poate că o să vi se pară ciudat! Dacă devine prea ciudat, vă rog să îmi spuneți”.

Potrivit sursei citate, elevii cărora li s-a sugerat să dialogheze cu Elie Wiesel erau, de fapt, destul de obișnuiți cu asta. Experimentaseră inteligența artificială luni întregi, folosind o aplicație numită MagicSchool, construită pe modele lingvistice mari de companii precum OpenAI și Google. În general, îl foloseau pentru feedback la scris sau pentru a rezuma texte complexe, dar uneori apăreau și unele exerciții mai neobișnuite, cum ar fi dialogul cu un autor clasic. „Salut, eu sunt Elie Wiesel,” a început chatbotul. Întrebările elevilor erau mai degrabă pragmatice: „Cum ar trebui să încep rezumatul meu despre Night, de Elie Wiesel?” a scris un băiat. Chatbotul i-a sugerat o frază: „Night, de Elie Wiesel, este un volum de memorii puternic, care relatează experiențele cutremurătoare ale autorului în timpul Holocaustului”.

Un alt elev a ridicat mâna. „Dar ce se întâmplă dacă copiez exact ce spune?”, a întrebat el. Profesorul i-a explicat că ar primi zero puncte și ar trebui să refacă tema. I s-a sugerat să parafrazeze ceea ce îi spunea chatbotul, desigur, dacă era de acord cu sugestia lui. În 2022, când OpenAI a lansat ChatGPT și adolescenții au început să facă temele cu ajutorul inteligenței artificiale, adulții au intrat în panică. În cinci săptămâni, școlile publice din New York au restricționat ChatGPT pe rețelele și pe dispozitivele școlare, invocând potențialele efecte negative asupra învățării și îngrijorări cu privire la siguranța și acuratețea conținutului. Alte districte au urmat exemplul New York-ului.

Dar, pe măsură ce districtele școlare americane deschid al treilea an școlar de la introducerea ChatGPT, lucrurile se schimbă. Majoritatea școlilor permit și chiar încurajează utilizarea AI – în special de către profesori, dar din ce în ce mai mult și de elevi. Consortium for School Networking, o asociație profesională, a descoperit anul acesta că doar 1% din districtele chestionate interziceau AI, în timp ce 30% spuneau că îl adoptă. (Restul nu erau sigure, planurile lor nu erau definite sau îl foloseau doar pentru anumite activități.) Puțin peste jumătate au spus că instruiesc educatorii să folosească AI pentru predare.

Foto: Unsplash

Ce impact are inteligența artificială asupra copiilor?

Pe măsură ce școlile se grăbesc să adopte AI, preocupările privind impactul său asupra educației cresc. Isabelle Hau, directoarea executivă a Stanford Accelerator for Learning, a spus că cercetările urmărite de accelerator pe acest subiect sunt „în mare parte neconcludente”. Unele studii par să arate beneficii; altele semnalează riscuri și ridică îngrijorări că AI ar putea crea un „efect de cârjă” care, în cele din urmă, ar putea slăbi capacitatea elevilor de a gândi și de a învăța.

„AI ajută la aprofundarea învățării sau ne face să devenim tot mai leneși?”, se întreabă profesorii.

Pentru cercetători, pentru educatori, pentru părinți și chiar pentru elevi, întrebările sunt multe și o mare parte rămân nerezolvate: Cum ar putea erorile factuale generate de AI să distorsioneze înțelegerea lumii de către elevi? Cum ar putea ghidarea excesivă generată de AI să sufoce exprimarea lor proprie și propriul mod de rezolvare a problemelor? Cum ar putea resursele de învățare generate de AI (inclusiv avatarurile chatbot) să marginalizeze cercetarea umană pe care se bazează? Cum ar putea evaluarea generată de AI să perpetueze prejudecăți rasiale și de gen? Cum ar putea companiile de AI să profite de accesul la informațiile despre elevi și profesori? Ce am putea pierde dacă renunțăm la procesele de învățare socială în favoarea celor computaționale?

„Este responsabilitatea noastră să-i expunem încă de pe acum la aceste instrumente”

Oficialii din educație recunosc toate aceste probleme. Dar descriu și faptul că devin treptat convinși că AI va perturba întreaga piață a muncii și se simt obligați să le ofere elevilor practică cu aceste instrumente, cu toate limitele lor.

„Elevii noștri vor absolvi într-o lume condusă de AI”, spune Fran Newberg, adjunctă în biroul de tehnologie educațională al School District of Philadelphia. „Este responsabilitatea noastră să-i expunem încă de pe acum la aceste instrumente și la modul în care pot fi folosite în mod înțelept”.

Districtul din Philadelphia a urmat exemplul New York-ului, blocând ChatGPT, dar Newberg a spus că oficialii au realizat că elevii vor folosi oricum AI, lăsându-i fără prea multe opțiuni decât să-l accepte într-o formă sau alta. ChatGPT este încă blocat, dar districtul oferă acum produse AI Google pentru personal, profesori și liceeni.

Foto: Unsplash

O soluție ieftină și, tocmai de aceea, căutată

Într-o perioadă în care constrângerile politice și financiare fără precedent fac dificilă implementarea reformelor sistemice, oficialii din educație pariază, de asemenea, că inteligența artificială (AI) poate ușura presiunea care apasă asupra administratorilor și asupra profesorilor, ajutându-i în sarcini precum trimiterea de emailuri părinților sau generarea planurilor de lecție. De asemenea, unii speră că AI poate contribui la ameliorarea scorurilor la testele din SUA și că ar putea ridica gradul de implicare a elevilor, prin personalizarea materialelor didactice în funcție de nevoile și interesele fiecăruia dintre ei. Dovezile privind capacitatea AI de a atinge aceste obiective sunt mixte, însă, pe termen scurt, argumentul financiar este convingător: introducerea AI în școli ar putea costa de la zero, la câteva milioane de dolari pe an, în funcție de dimensiunea districtului școlar și de produsele utilizate. Costurile schimbărilor structurale sunt, însă, imens mai mari: ar fi necesar să angajezi profesori suplimentari. Grand View Research a estimat anul trecut că piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește de la 6 miliarde de dolari la 32 de miliarde până la sfârșitul deceniului.

Oficialii tind să descrie tranziția către AI ca pe un rezultat natural al cercetării și al analizelor, deși recunosc și influența companiilor care vând tehnologia. OpenAI, Google și Microsoft Corp. au dezvoltat versiuni centrate pe educație ale principalelor lor produse AI — ChatGPT, Gemini și Copilot. (O purtătoare de cuvânt OpenAI a precizat că versiunea ChatGPT pentru instituțiile educaționale este destinată învățământului superior, dar compania și-a arătat interesul și pentru școli. Google și Microsoft  direcționează deja oferte către școli.) Aceste companii, împreună cu câteva startup-uri bine finanțate, au creat o campanie puternică pentru a integra produsele lor AI în mediul educațional, inclusiv prin încurajarea profesorilor ca Fairchild să le folosească.

Foto: Unsplash

Piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește de la 6 miliarde, la 32 de miliarde de dolari

Deși companiile afirmă că motivațiile lor sunt similare celor pe care le au organizațiile educaționale, beneficiul financiar pentru Silicon Valley este incontestabil. Grand View Research a estimat anul trecut că piața globală pentru tehnologiile AI educaționale va crește de la 6 miliarde, la 32 de miliarde de dolari, până la sfârșitul deceniului. Potențialul de afaceri depășește această sumă. Când executivii visează cu voce tare la „super-utilizatorii” AI din viitor, se referă exact la generația care acum este încă la școală. Promovarea soluțiilor AI în educație se bazează pe principalul argument pe care companiile în folosesc în dialog cu factorii de decizie, anume că orice potențial prejudiciu social este compensat de câștigurile posibile.

Eforturile de outreach ale companiilor au inclus colaborarea cu districtele școlare, deși mulți încearcă tactici mai puțin directe. În 2023, organizația nonprofit Code.org a creat TeachAI, un grup de organizații și companii, inclusiv Google, Microsoft și OpenAI, care își propune să introducă AI în curricula primară și secundară la nivel mondial, în mod sigur și etic. În același an, AI Education Project, un nonprofit  – fondat cu patru ani mai devreme pentru a pregăti elevii pentru „o lume în care AI este omniprezentă” -, a raportat venituri de 12 milioane de dolari de la donatori precum Google, Microsoft, OpenAI și firma de consultanță Booz Allen Hamilton. În 2024, Google a anunțat donații de peste 25 de milioane de dolari pentru organizațiile care predau educația AI profesorilor și elevilor. Common Sense Media, nonprofitul cunoscut pentru că monitorizează ratingurile de vârstă pentru filmele și serialele pentru copii, a primit finanțare de la OpenAI — organizația nu a precizat suma — pentru a produce materiale educaționale despre AI pentru profesori și familii. În această vară, Microsoft a anunțat parteneriate pentru formarea AI cu cele mai mari sindicate de profesori din SUA; Google și OpenAI colaborează și ele cu sindicatele.

Foto: Unsplash

Devine învățământul public o piață pentru produse private

Companiile afirmă că sprijinul lor are scopul de a asigura că AI intră în școli în beneficiul profesorilor și elevilor. Oficialii grupurilor afiliate subliniază că sunt independenți, punctând că au și susținători non-corporativi și că, uneori, se opun priorităților AI ale companiilor, le pun la îndoială motivele și le critică produsele. Totuși, grupurile, la fel ca și companiile, continuă să sublinieze importanța pregătirii elevilor pentru un viitor dominat de AI, explicând că riscurile pot fi gestionate prin politici și obiceiuri responsabile.

Silicon Valley pare să urmeze un model rafinat în decenii de încercări de a transforma învățământul public într-o piață pentru produse private. Această încercare a avut și eșecuri mediatizate: de exemplu, cursurile masive online (MOOC), menite să extindă accesul prin clase web, și regimurile de învățare personalizată, menite să personalizeze software-ul la nivelul elevilor. A inclus însă și difuzarea de succes a unor platforme educaționale precum Google Classroom. O lecție învățată este că tehnologiile școlare rar se impun fără sprijinul profesorilor.

Introducerea produselor în săli și instruirea profesorilor pentru utilizarea lor reprezintă primul pas evident. Însă Inioluwa Deborah Raji, membru al comitetului consultativ TeachAI și cercetător AI la Universitatea California, Berkeley, și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa „scepticismului critic” față de introducerea AI în școli, inclusiv din partea consorțiului pe care îl consiliază, dată fiind lipsa de informații despre eficacitatea și modul de funcționare al AI.

„E ca și cum ai pune o mașină pe drum fără să știi cât de departe poate merge sau cum frânează”, a spus ea. „Devine ciudat să o vezi adoptată atât de larg fără această diligență necesară”.