Prima pagină » Este NATO un model pentru reglementarea financiară globală? Strategii în fața noilor „arme de distrugere în masă” financiară

Este NATO un model pentru reglementarea financiară globală? Strategii în fața noilor „arme de distrugere în masă” financiară

Este NATO un model pentru reglementarea financiară globală? Strategii în fața noilor „arme de distrugere în masă” financiară
Este NATO un model pentru reglementarea financiară globală? Strategii în fața noilor „arme de distrugere în masă” financiară / Foto: Freepick

De ce ar avea lumea nevoie de o coaliție internațională pentru a apăra stabilitatea financiară?, se întreabă Financial Times, anunțând că, în culisele sistemului financiar mondial, se conturează o luptă surdă pentru menținerea unui cadru de reglementare comun și eficient. Noua direcție a Statelor Unite, comentează sursa citată, ar putea submina arhitectura globală a reglementării bancare, construită cu greu după 2008. Instituțiile globale din Basel privesc cu îngrijorare semnalele divergente, venite în mod special de la Rezerva Federală americană. Chiar dacă detaliile reglementărilor pot varia între jurisdicții, definirea „terenului de joc” trebuie să rămână comună. Amenințări relevante vin și din alte zone ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau cu rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale) devin tot mai influente și potențial instabile.

Alianța Nord-Atlantică a fost creată pentru a apăra statele membre de amenințări militare externe. Modelul acesta de cooperare și solidaritate strategică, însă, poate oferi lecții valoroase și în alt domeniu, tot mai vulnerabil: sistemul financiar global. Exploziile din acest spațiu nu sunt fizice, comentează sursa citată, dar pot produce pagube economice de proporții. În ultima vreme, scrie Financial Times, semnele de fragmentare se înmulțesc.

Liderii mondiali s-au reunit recent la Haga pentru a-și reafirma sprijinul față de NATO. A fost acolo inclusiv Donald Trump – care, cu un ton mai puțin ostil decât în trecut, le-a cerut aliaților să-și crească bugetele de apărare. Deși aparent există un consens, în culisele sistemului financiar mondial, însă, se conturează o luptă de altă natură: una pentru menținerea unui cadru de reglementare comun și eficient.

De la Basel la dereglementare

Banca Reglementelor Internaționale (BIS), cu sediul la Basel, este poate mai veche chiar decât NATO, fiind fondată după Primul Război Mondial pentru a gestiona reparațiile impuse Germaniei. În timp, a devenit un for de cooperare între băncile centrale, dând naștere Comitetului Basel pentru Supravegherea Bancară – arhitectul standardelor globale în domeniu – și Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), cu un mandat mai larg: prevenirea colapsurilor sistemice.

După criza financiară din 2007-2008, aceste instituții au cunoscut o perioadă de întărire. Dar direcția actuală din SUA amenință să destrame coerența câștigată cu greu. În timp ce autoritățile elvețiene impun standarde tot mai stricte propriilor bănci, americanii lansează un nou val de relaxări. Această mișcare riscă să destabilizeze cadrul internațional comun, scrie sursa citată.

Fed-ul și tentația relaxării

Rezerva Federală a propus recent relaxarea cerințelor de capital pentru bănci, vizând în special tratamentul aplicat deținerilor de titluri de stat americane (Treasuries). Pragul minim de capital de rang 1, raportat la active totale (așa-numitul supplementary leverage ratio), ar urma să scadă de la 5%, la o plajă de 3,5-4,25% – un nivel mai apropiat de alte economii dezvoltate.

Fed-ul ia în calcul eliminarea titlurilor de stat din baza de calcul a acestui raport. O inițiativă care, potrivit unui oficial european, înseamnă, de fapt, „să pui o pungă cu bomboane în fața unui grup de copii pofticioși”: băncilor li se oferă un stimulent iresponsabil, care ar putea deveni precedent global periculos.

Michelle Bowman, vicepreședinta Fed-ului și numită de Trump, justifică mișcarea prin nevoia de a fluidiza piața titlurilor de stat. Dar criticii văd în această decizie o politizare clară a reglementării bancare, menită să faciliteze absorbția de noi emisiuni de datorie publică – într-un moment în care piața dă deja semne de oboseală.

Fondul de Suveranitate al Chinei: declinul global al unui gigant de 1.300 miliarde de dolari / Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Pericolul fragmentării

Această direcție a Statelor Unite ar putea submina arhitectura globală a reglementării bancare construită cu greu după 2008. În același timp, în Elveția, autoritățile urmăresc consolidarea cerințelor pentru marile bănci, reflectând mai corect riscurile internaționale. UBS, principala vizată, avertizează că noile reguli i-ar putea reduce competitivitatea – mai ales dacă rivalii americani se bucură de regimuri mai permisive. Se estimează că noul prag de capital de rang 1 ar ajunge la 19%, față de 12-15% în SUA și UE.

Risc și dincolo de bănci

Instituțiile globale din Basel privesc cu îngrijorare aceste semnale divergente. Chiar dacă detaliile reglementărilor pot varia între jurisdicții, definirea „terenului de joc” trebuie să rămână comună. Mai mult, amenințările vin și din alte zone ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale) devin tot mai influente și potențial instabile.

Consiliul pentru Stabilitate Financiară va publica curând o analiză privind riscurile de levier în sectorul non-bancar, în contextul în care Statele Unite par să susțină entuziast expansiunea acestor forme alternative – posibil tot pentru a crea noi piețe de absorbție pentru titlurile de stat.

O nevoie urgentă de coeziune

În aceeași manieră în care funcționează NATO, adică prin coordonare și solidaritate între aliați, tot așa sistemul financiar global are nevoie de o abordare comună și riguroasă. Fie că vorbim de bănci, fonduri private sau monede digitale, lipsa unui cadru comun riscă să creeze noi „arme de distrugere în masă” financiară. Iar în lipsa unui echivalent al Articolului 5 pentru sistemul economic mondial, ne-am putea trezi nepregătiți în fața următoarei crize, mai scrie sursa citată.

Alte articole importante
Noua realitate petrolieră: în favoarea cui EAU părăsește OPEC
Noua realitate petrolieră: în favoarea cui EAU părăsește OPEC
„Operațiunea militară specială” eșuată a lui Trump în Strâmtoarea Ormuz creează o „lume nouă și minunată”, unde fiecare e pentru sine și toți împotriva tuturor, iar vechile alianțe se prăbușesc una după alta. Deci „casa de cărți” OPEC+ se „înclină” și ea.  Emiratele Arabe Unite, unul dintre participanții cheie și cofondatoari ai OPEC, părăsesc cartelul. […]
Șocul petrolier lovește în valuri: avertismentul lui Darren Woods și efectele directe la pompă în România
Șocul petrolier lovește în valuri: avertismentul lui Darren Woods și efectele directe la pompă în România
Criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu începe să-și arate colții, însă specialiștii avertizează că impactul real abia urmează. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, arată că piața globală nu a absorbit încă pe deplin șocul provocat de perturbarea fluxurilor de petrol, iar prețurile vor continua să crească dacă situația persistă. În paralel, șoferii […]
Fabrică simbol a industriei românești, readusă în joc: ce se întâmplă cu Semănătoarea SA după 10 ani de pauză
Fabrică simbol a industriei românești, readusă în joc: ce se întâmplă cu Semănătoarea SA după 10 ani de pauză
Una dintre cele mai cunoscute platforme industriale din România revine în atenție după un deceniu de inactivitate. Semănătoarea SA, cândva un gigant al producției de utilaje agricole, face pași oficiali pentru reluarea activității juridice, însă viitorul companiei rămâne incert. Decizia vine în contextul în care acționarii au fost convocați într-o Adunare Generală Extraordinară, programată pentru […]
Importurile de cărbune explodează în România: creștere de peste 430% la început de 2026
Importurile de cărbune explodează în România: creștere de peste 430% la început de 2026
România a înregistrat o creștere spectaculoasă a importurilor de cărbune în primele două luni din 2026, în timp ce producția internă continuă să scadă semnificativ. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o schimbare importantă în balanța energetică a țării, pe fondul presiunilor din sectorul energetic. Producția internă, în declin accentuat În perioada ianuarie–februarie […]
Spirit Airlines se prăbușește: prima victimă majoră a crizei generate de războiul din Iran
Spirit Airlines se prăbușește: prima victimă majoră a crizei generate de războiul din Iran
Industria aviatică globală intră într-o nouă zonă de turbulență, iar primul mare nume care cade este compania americană low-cost Spirit Airlines. Operatorul și-a încetat complet activitatea, devenind simbolul unui nou val de criză declanșat de explozia prețurilor la combustibil, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Anunțul marchează un moment critic pentru aviația mondială, considerat de […]
SAFE: patru generali pun sub semnul întrebării strategia de apărare a României
SAFE: patru generali pun sub semnul întrebării strategia de apărare a României
Programul european SAFE, prin care România ar putea accesa aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, a intrat în centrul unei dezbateri aprinse. În timp ce autoritățile prezintă mecanismul drept o șansă istorică de modernizare militară, patru generali în rezervă avertizează că modul în care sunt gândite investițiile ridică semne serioase de întrebare. Analizele […]