Este NATO un model pentru reglementarea financiară globală? Strategii în fața noilor „arme de distrugere în masă” financiară

De ce ar avea lumea nevoie de o coaliție internațională pentru a apăra stabilitatea financiară?, se întreabă Financial Times, anunțând că, în culisele sistemului financiar mondial, se conturează o luptă surdă pentru menținerea unui cadru de reglementare comun și eficient. Noua direcție a Statelor Unite, comentează sursa citată, ar putea submina arhitectura globală a reglementării bancare, construită cu greu după 2008. Instituțiile globale din Basel privesc cu îngrijorare semnalele divergente, venite în mod special de la Rezerva Federală americană. Chiar dacă detaliile reglementărilor pot varia între jurisdicții, definirea „terenului de joc” trebuie să rămână comună. Amenințări relevante vin și din alte zone ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau cu rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale) devin tot mai influente și potențial instabile.

Alianța Nord-Atlantică a fost creată pentru a apăra statele membre de amenințări militare externe. Modelul acesta de cooperare și solidaritate strategică, însă, poate oferi lecții valoroase și în alt domeniu, tot mai vulnerabil: sistemul financiar global. Exploziile din acest spațiu nu sunt fizice, comentează sursa citată, dar pot produce pagube economice de proporții. În ultima vreme, scrie Financial Times, semnele de fragmentare se înmulțesc.

Liderii mondiali s-au reunit recent la Haga pentru a-și reafirma sprijinul față de NATO. A fost acolo inclusiv Donald Trump – care, cu un ton mai puțin ostil decât în trecut, le-a cerut aliaților să-și crească bugetele de apărare. Deși aparent există un consens, în culisele sistemului financiar mondial, însă, se conturează o luptă de altă natură: una pentru menținerea unui cadru de reglementare comun și eficient.

Studiu: Tot mai multe gospodării din România investesc în panouri fotovoltaice. Ponderea a ajuns la 11%. Interesul pentru producerea propriei energii rămâne ridicat, iar bateriile de stocare câștigă teren

10:05

Bolojan: Dacia și Ford opresc voluntar producția până pe 19 august pentru reducerea consumului de energie

18:02

De la Basel la dereglementare

Banca Reglementelor Internaționale (BIS), cu sediul la Basel, este poate mai veche chiar decât NATO, fiind fondată după Primul Război Mondial pentru a gestiona reparațiile impuse Germaniei. În timp, a devenit un for de cooperare între băncile centrale, dând naștere Comitetului Basel pentru Supravegherea Bancară – arhitectul standardelor globale în domeniu – și Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), cu un mandat mai larg: prevenirea colapsurilor sistemice.

După criza financiară din 2007-2008, aceste instituții au cunoscut o perioadă de întărire. Dar direcția actuală din SUA amenință să destrame coerența câștigată cu greu. În timp ce autoritățile elvețiene impun standarde tot mai stricte propriilor bănci, americanii lansează un nou val de relaxări. Această mișcare riscă să destabilizeze cadrul internațional comun, scrie sursa citată.

Fed-ul și tentația relaxării

Rezerva Federală a propus recent relaxarea cerințelor de capital pentru bănci, vizând în special tratamentul aplicat deținerilor de titluri de stat americane (Treasuries). Pragul minim de capital de rang 1, raportat la active totale (așa-numitul supplementary leverage ratio), ar urma să scadă de la 5%, la o plajă de 3,5-4,25% – un nivel mai apropiat de alte economii dezvoltate.

Fed-ul ia în calcul eliminarea titlurilor de stat din baza de calcul a acestui raport. O inițiativă care, potrivit unui oficial european, înseamnă, de fapt, „să pui o pungă cu bomboane în fața unui grup de copii pofticioși”: băncilor li se oferă un stimulent iresponsabil, care ar putea deveni precedent global periculos.

Michelle Bowman, vicepreședinta Fed-ului și numită de Trump, justifică mișcarea prin nevoia de a fluidiza piața titlurilor de stat. Dar criticii văd în această decizie o politizare clară a reglementării bancare, menită să faciliteze absorbția de noi emisiuni de datorie publică – într-un moment în care piața dă deja semne de oboseală.

Foto: Shutterstock

Pericolul fragmentării

Această direcție a Statelor Unite ar putea submina arhitectura globală a reglementării bancare construită cu greu după 2008. În același timp, în Elveția, autoritățile urmăresc consolidarea cerințelor pentru marile bănci, reflectând mai corect riscurile internaționale. UBS, principala vizată, avertizează că noile reguli i-ar putea reduce competitivitatea – mai ales dacă rivalii americani se bucură de regimuri mai permisive. Se estimează că noul prag de capital de rang 1 ar ajunge la 19%, față de 12-15% în SUA și UE.

Risc și dincolo de bănci

Instituțiile globale din Basel privesc cu îngrijorare aceste semnale divergente. Chiar dacă detaliile reglementărilor pot varia între jurisdicții, definirea „terenului de joc” trebuie să rămână comună. Mai mult, amenințările vin și din alte zone ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale) devin tot mai influente și potențial instabile.

Consiliul pentru Stabilitate Financiară va publica curând o analiză privind riscurile de levier în sectorul non-bancar, în contextul în care Statele Unite par să susțină entuziast expansiunea acestor forme alternative – posibil tot pentru a crea noi piețe de absorbție pentru titlurile de stat.

O nevoie urgentă de coeziune

În aceeași manieră în care funcționează NATO, adică prin coordonare și solidaritate între aliați, tot așa sistemul financiar global are nevoie de o abordare comună și riguroasă. Fie că vorbim de bănci, fonduri private sau monede digitale, lipsa unui cadru comun riscă să creeze noi „arme de distrugere în masă” financiară. Iar în lipsa unui echivalent al Articolului 5 pentru sistemul economic mondial, ne-am putea trezi nepregătiți în fața următoarei crize, mai scrie sursa citată.