Euro trece de 5,34 lei pe piața interbancară. BNR încearcă să țină sub control simultan cursul, dobânzile și lichiditatea

Leul a intrat joi, 1 octombrie, sub o presiune puternică pe piața valutară, unde euro a urcat până la 5,3459 lei, după ce cursul oficial anunțat de Banca Națională a României (BNR) era de 5,2777 lei pentru un euro. În aceeași zi, banca centrală a raportat o reducere cu aproape 4,8 miliarde de euro a rezervelor valutare în septembrie, până la 60,06 miliarde de euro.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că banca centrală încearcă să găsească un echilibru între evoluția cursului de schimb și cea a dobânzilor. Potrivit acestuia, actualul context este unul dificil, iar deciziile privind lichiditatea din piață pot avea efecte inclusiv asupra finanțării economiei și a bugetului. Declarațiile au venit într-o zi în care deprecierea leului s-a accelerat după publicarea cursului oficial. Euro a început să urce pe piața interbancară în jurul orei 14:45 și a ajuns la 5,3459 lei. La un moment dat, cotația era de 5,3409 lei. Digi24 a relatat că mișcarea a avut loc pe fondul unei perioade de incertitudine politică și presiuni asupra finanțelor publice.

BNR încearcă să echilibreze cursul și dobânzile

Pentru banca centrală, problema nu este doar nivelul cursului de schimb, ci modul în care intervențiile și deciziile de politică monetară influențează simultan mai multe segmente ale pieței.

Ministerul Finanțelor respinge toate ofertele băncilor la o licitație de 500 milioane de lei

10:02

Bursa de Valori București accelerează: indicii cresc pe linie, iar BET urcă cu 2,18%

09:04

Dan Suciu a explicat că BNR încearcă să mențină un echilibru între variația cursului și cea a dobânzilor, dar că acest lucru devine mai dificil în perioade caracterizate de tensiuni și incertitudini.

„Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat Suciu la Digi24.

Problema este legată și de lichiditatea din sistemul financiar. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, deciziile băncii centrale determină variații ale lichidității, iar acestea pot crea dificultăți pentru finanțarea economiei și pentru finanțarea bugetului.

În condițiile în care statul are în continuare nevoie de finanțare de pe piață, evoluția randamentelor titlurilor de stat și condițiile de lichiditate devin importante nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru costul cu care Ministerul Finanțelor se poate împrumuta.

Euro a depășit 5,34 lei după publicarea cursului oficial

Cursul oficial BNR de joi a fost de 5,2777 lei pentru un euro, în ușoară scădere față de nivelul de 5,2785 lei consemnat în ziua precedentă. Pe piața interbancară, însă, evoluția a fost diferită, iar moneda europeană a accelerat după ora 14:45.

Maximul zilei a ajuns la 5,3459 lei pentru un euro. Cotația interbancară nu reprezintă cursul oficial BNR, acesta fiind stabilit și comunicat separat, la ora 13:00.

Diferența dintre cele două valori a devenit unul dintre principalele elemente ale zilei de tranzacționare: în timp ce cursul oficial indica 5,2777 lei/euro, în piața interbancară euro a ajuns ulterior cu peste șase bani mai sus.

Mișcarea vine după ce, pe 24 septembrie, cursul oficial BNR atinsese deja un nivel record de 5,2788 lei/euro, potrivit datelor prezentate de Digi Economic.

Rezervele valutare au scăzut cu aproape 4,8 miliarde de euro

Presiunea de pe piața valutară s-a suprapus cu publicarea datelor privind rezervele internaționale ale României.

La 30 septembrie, rezervele valutare ale BNR erau de 60,06 miliarde de euro, față de 64,865 miliarde de euro la sfârșitul lunii august. Rezultă o diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro într-o singură lună.

Scăderea rezervelor a alimentat întrebările privind modul în care banca centrală a gestionat presiunile asupra leului. Întrebat dacă o parte din rezervă a fost utilizată pentru susținerea cursului, Dan Suciu nu a oferit un răspuns direct. El a arătat că BNR nu comentează astfel de operațiuni, dar a precizat că rezervele au fost utilizate și pentru plata unor datorii semnificative.

„Nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Prin urmare, diminuarea rezervelor nu poate fi atribuită automat unei singure cauze. Chiar declarația BNR indică existența unor plăți de datorii semnificative în această perioadă.

BNR nu vorbește despre o depreciere continuă, ci despre volatilitate

În pofida saltului euro pe piața interbancară, Suciu a evitat să caracterizeze evoluția drept începutul unei tendințe continue de depreciere a leului. Termenii folosiți de oficialul BNR au fost „flexibilitate”, „variabilitate” și, în special, „volatilitate mai mare”.

„În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a declarat el. Această distincție este relevantă pentru interpretarea evoluției cursului: atingerea unui nou maxim pe piața interbancară nu este prezentată de BNR drept dovada unei traiectorii deja stabilite pentru moneda națională.

În același timp, Suciu a admis că într-un mediu cu tensiuni și incertitudini este dificil ca atât cursul, cât și dobânzile să rămână fără variații.

Presiunea se transmite și către finanțarea economiei

Miza pentru banca centrală depășește astfel piața valutară. O variație mai accentuată a cursului poate influența economia prin costurile aferente importurilor și prin efectele asupra inflației, în timp ce dobânzile și lichiditatea influențează costul creditării și finanțarea companiilor.

În cazul statului, condițiile de piață sunt importante pentru costul finanțării deficitului și pentru refinanțarea datoriei existente.

Dan Suciu a legat explicit deciziile BNR privind lichiditatea de condițiile de finanțare ale economiei și ale bugetului. În acest context, banca centrală încearcă să gestioneze simultan presiunea de pe curs și riscul ca ajustările de lichiditate să producă tensiuni suplimentare pe piața financiară.

BNR invocă inflația și deficitul drept argumente pentru evaluarea României

În aceeași intervenție, Dan Suciu a fost întrebat despre evaluarea de rating a României așteptată vineri și despre posibilele efecte asupra piețelor.

Oficialul BNR a spus că România are argumente pentru o evaluare pozitivă, indicând reducerea inflației și scăderea deficitului bugetar. El a precizat însă că nu are detalii despre decizia care urma să fie anunțată.

„Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei”, a afirmat Suciu.

În paralel, România se confruntă cu o perioadă de incertitudine politică și financiară. Deprecierea leului a venit după respingerea în Parlament a guvernului propus de Siegfried Mureșan, eveniment care a prelungit incertitudinea privind formarea unui executiv.

Pentru piața financiară, această combinație contează prin efectele asupra percepției privind finanțarea statului, asupra randamentelor obligațiunilor și asupra cursului.

„Nu vedem neapărat o rezolvare simplă”

Mesajul transmis de BNR este că perioada următoare nu permite o soluție simplă care să rezolve simultan toate presiunile.

„Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice”, a declarat Dan Suciu.

În acest cadru, banca centrală urmărește mai multe variabile în același timp: cursul leului, nivelul dobânzilor, lichiditatea din sistem și efectele acestora asupra finanțării economiei și bugetului.