Europa începe lent retragerea din dependența față de SUA

Uniunea Europeană se află într-o nouă etapă a relației sale cu Statele Unite, marcată de o dorință tot mai clară de a reduce dependențele strategice acumulate de-a lungul deceniilor. În contextul deteriorării relațiilor transatlantice și al revenirii lui Donald Trump în prim-planul politicii americane, liderii europeni vorbesc tot mai des despre „independență”, „autonomie strategică” și „reducerea riscurilor”, concepte care până nu demult erau asociate aproape exclusiv cu relația UE-China.

După decenii în care Uniunea Europeană sa bazat pe garanțiile de securitate ale NATO și pe tehnologia americană pentru a-și susține economia, discursul politic de la Bruxelles și din capitalele europene capătă accent tot mai ferme în favoarea autonomiei față de SUA, arată Politico.

Amenințările președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei, precum și comentariile agresive la adresa Europei făcute de membri ai administrației sale au devenit un catalizator pentru această schimbare. „Dacă vrem să fim din nou luați în serios, va trebui să învățăm limbajul politicii de putere”, a declarat săptămâna trecută cancelarul german Friedrich Merz, într-un mesaj care sintetizează noua abordare a unei părți mai influente a liderilor ei.

Dacia va lansa două modele electrice noi până în 2028

14:24

ANALIZĂ

Bitcoin riscă să intre în „spirala morții” după ce prețul s-a prăbușit la 70.000 dolari: „Asta va duce la o distrugere masivă a valorii”

12:18

ANALIZĂ

„Reducerea riscurilor”, nu decuplare

De la ordinea interne care interzic funcționarilor folosesc instrumentele de videoconferință din SUA, până la strategii de diversificare a furnizorilor de energie, inițiativele menite să reducă expunerea Europei față de America capătă viteză.

Oficialii europeni insistă că aceste măsuri nu echivalează cu o „decuplare” completă de Statele Unite, termen care ar sugera o ruptură economică și strategică radicală. Conceptul preferat este cel de „reducere a riscurilor”, folosit până recent aproape exclusiv în raportul cu China. Diferența este semnificativă, mai ales în contextul în care SUA rămâne principalul partener comercial al Uniunii și garantul său de securitate.

Eforturile de diversificare a pieței și de  îndepărtare de SUA, au determinat Bruxelles-ul să încheie în ultimele luni acorduri comerciale cu blocul Mercosur (format din țări latino-americane), cu India și Indonezia. De asemenea, Comisia și-a revizuit acordul cu Mexicul și a relansat negocierile blocate cu Australia.

Europa își regândește apărarea, dincolo de NATO

De la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, securitatea Europei a fost construită în jurul NATO, alianță în care Statele Unite au avut, constant, rolul dominant, atât militar, cât și financiar. Pentru decenii, această arhitectură a fost considerată suficientă, iar inițiativele europene de apărare au rămas mai degrabă teoretice. Astăzi însă, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de angajamentul Washingtonului față de continent, liderii europeni încep să trateze serios ideea unei apărări autonome la nivelul Uniunii Europene.

La o reuniune desfășurată recent la Zagreb, lideri conservatori europeni, printre care și Friedrich Merz, au transmis un mesaj clar: Uniunea Europeană trebuie să consolideze clauza internă de apărare reciprocă. Aceasta obligă statele membre să intervină în sprijinul oricărei țări UE care este atacată. Deși prevăzută încă din 2009, prin articolul 42.7 al Tratatului UE, clauza a fost rareori invocată, fiind considerată redundantă în raport cu celebrul articol 5 al NATO.

Articolul 42.7, din document juridic în garanție reală

Schimbarea de paradigmă vine pe fondul unor îndoieli tot mai pronunțate privind disponibilitatea Statelor Unite de a interveni automat în apărarea Europei. În acest context, la Zagreb, liderii reuniți au însărcinat doi reprezentați, deocamdată neanunțați public, cu elaborarea rapidă a unor planuri concrete care să transforme clauza UE dintr-o formulare juridică într-o garanție de securitate funcțională.

„Timp de decenii, unele țări au spus «Avem NATO, de ce ar trebui să avem o structură paralelă?»”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, sub protecția anonimatului, în legătură cu discuțiile confidențiale ale summit-ului. După atacurile lui Trump asupra Groenlandei, „ne confruntam cu o necesitate, trebuie să înființăm structura de comandă militară în cadrul UE”. Această poziție contrastează cu mesajul transmis recent de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a avertizat, într-un discurs adresat europarlamentarilor, că oricine crede că Europa se poate apăra fără SUA ar trebui „ să continue să viseze ”

Dependenta militară de SUA

Realitatea este că Europa rămâne profund dependentă de capacitățile militare americane, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. Totuși, în culisele puterii europene, tot mai multe voci vorbesc deschis despre costurile reducerii acestor dependențe și susțin că acestea trebuie gestionate.

Discuția despre autonomie strategică nu se limitează însă la apărare în sens clasic. Ea se extinde rapid către tehnologie, energie și infrastructură critică, domenii considerate esențiale pentru securitatea națională.

Tehnologia, noul front al independenței europene

Schimbarea de atitudine este vizibilă mai ales în sectorul tehnologic. De ani de zile, dependența Europei de giganți americani precum X, Meta sau Google a stârnit nemulțumiri în rândul alegătorilor și al decidenților politici, fapt reflectat și în sprijinul consistent pentru legislația tehnologică adoptată.

Guvernul președintelui francez Emmanuel Macron intenționează să interzică oficialilor francezi să utilizeze instrumentele de videoconferință din SUA. Germania analizează măsuri similare, iar Franța a confirmat deja renunțarea publică la Google Meet, Zoom și Teams, urmând să utilizeze Visio, o platformă bazată pe infrastructura furnizată de firma franceză Outscale.

„Este foarte clar că Europa trăiește momentul său de independență”, a declarat Henna Virkkunen, responsabilul UE pentru tehnologie, la o conferință POLITICO. „În ultimul an, toată lumea și-a dat seama cât de important este să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie atunci când vine vorba de unele tehnologii foarte importante”.

În Germania, politicienii își doresc un potențial substitut german sau european pentru software-ul produs de firma americană de analiză a datelor Palantir. „Astfel de dependențe de tehnologii cheie reprezintă, în mod firesc, o problemă majoră”, a declarat pentru POLITICO Sebastian Fiedler, parlamentar SPD și expert în domeniul poliției.

Chiar și în Olanda, printre țările mai pro-americane din Europa, există tot mai multe apeluri din partea parlamentarilor și a alegătorilor pentru a izola tehnologiile sensibile de influența SUA. Legislatorii olandezi examinează o petiție semnată de 140.000 de persoane care solicită statului să blocheze achiziționarea unui instrument de verificare a identității de către o companie americană.

W contra X

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, la sfârșitul lunii ianuarie, antreprenoarea germană Anna Zeiter a anunțat lansarea unei platforme de socializare cu sediul în Europa, numită W, care ar putea rivaliza cu X, platforma lui Elon Musk, care s-a confruntat cu amenzi pentru încălcarea regulilor UE de moderare a conținutului. W intenționează să își găzduiască datele pe „servere europene deținute de companii europene” și își limitează investitorii la europeni, a declarat Zeiter pentru Euronews .

Până în prezent, Bruxelles-ul nu a codificat încă astfel de măsuri în legislație. Însă se așteaptă ca viitoarea legislație privind serviciile cloud și de inteligență artificială să transmită semnale despre necesitatea europenizării ofertelor tehnologice ale blocului comunitar.

Energie și securitate. De ce UE accelerează diversificarea

În domeniul energiei, Uniunea Europeană traversează o etapă de recalibrare strategică, pe fondul schimbărilor lor geopolitice majore din ultimii ani. După reducerea drastică a importurilor din Rusia, Statele Unite au devenit un furnizor-cheie pentru piața energetică europeană, asigurând în prezent peste un sert din necesarul de gaze naturale al UE. Această pondere este estimată să crească în continuare, odată cu aplicarea totală a unei interdicții asupra gazului rusesc.

Deși această tranziție a fost esențială pentru stabilitatea imediată a pieței energetice europene, oficialii de la Bruxelles avertizează că noua configurație riscă să creeze o altă formă de dependență. Energia nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă economică, ci trebuie analizată prin prisma securității și a relațiilor. Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda au fost percepute la nivelul UE drept un „semnal de alarmă clar”.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a explicat că aceste ieșiri publice au evidențiat riscurile asociate concentrării dependenței energetice într-o singură direcție.

Criza legată de Groenlanda a amplificat temerile că Uniunea Europeană ar putea „înlocui o dependență cu alta”, situație considerată nesustenabilă pe termen lung. În acest context, Bruxelles-ul și-a intensificat eforturile de diversificare a surselor, accelerând discuțiile cu furnizori alternativi. Printre aceștia se numără Canada, Qatar și mai multe state din Africa de Nord, inclusiv Algeria, considerate parteneri strategici în noua arhitectură energetică a Europei.

Finanțele și plățile, miza suveranității economice

Un alt punct sensibil îl constituie sistemele de plată. Dependența de giganți americani precum Visa și Mastercard este privită tot mai critic de legislatorii europeni, care avertizează asupra vulnerabilităților asociate.

Introducerea euro digital, preconizată pentru 2029, este prezentată ca o soluție strategică. Banca Centrală Europeană susține că acest instrument va oferi europenilor un mijloc de plată suveran, reducând influența infrastructurilor financiare externe. Christine Lagarde a subliniat că euro digital ar permite cetățenilor să rămână „în control asupra banilor lor și asupra viitorului lor”.

În Germania, dezbaterea a ajuns și la rezervele de aur ale țării, o parte semnificativă fiind depozitată la Rezerva Federală din New York. Unii politicieni germani consideră că o astfel de situație nu mai este deloc acceptabilă.

„Cumpărați produse europene”

Pentru a susține autonomia strategică, UE a lansat un program de 150 de miliarde de euro destinate creșterii investițiilor în apărare. Regulile prevăd că maximum 35% din componentele unei cereri pot proveni din afara UE și din state partenere, SUA nefiind incluse în această categorie.

Mai multe state membre, inclusiv unele care în trecut se opuneau ferm unor astfel de politici, susțin acum introducerea clauzelor de tip „Cumpărați produse europene” în cheltuirea fondurilor publice. Schimbarea de poziție este vizibilă mai ales în țări precum Polonia, Olanda sau Statele Baltice, care tradițional mizau pe legătura strânsă cu Washingtonul.

Partidul Popular European, cea mai influențată forță politică din UE, consideră că domenii precum supravegherea, informațiile, apărarea antirachetă și capacitățile spațiale trebuie să devină priorități pentru dezvoltarea internă. Foaia de parcurs a PPE pentru 2026 are un titlu sugestiv: „Timpul pentru independență”.