Europa trebuie să trateze cu seriozitate problema aerului condiționat, ca măsură de adaptare la criza climatică

Europa nu-și mai permite luxul de a trata aerul condiționat ca pe un moft, scrie Fiancial Times, analizând criza socială care s-ar putea produce pe continent, în condițiile schimbărilor climatice. Londra experimentează tot mai frecvent nopți tropicale și zile cu temperaturi peste 30°C. În Germania, temperaturile au urcat, în ultimele zile, la 40 de grade. Franța și Spania suferă. Efectele caniculei asupra sănătății pot fi devastatoare, deci, spun editorialiștii Financial Times, este momentul pentru o strategie coerentă de promovare a sistemelor de răcire. Sursele regenerabile pot acoperi cererea suplimentară, prin urmare, comentează sursa citată, este momentul ca politicile publice să includă răcirea eficientă în arsenalul de măsuri esențiale pentru adaptarea la criza climatică. Ceea ce până nu demult era considerat un lux – aerul condiționat – devine rapid o necesitate. Consecințele încălzirii globale încep să se resimtă nu doar la nivel ecologic sau agricol, ci și în viețile de zi cu zi ale cetățenilor, în calitatea somnului, în productivitatea economică și, în cele din urmă, în rata mortalității.

Într-un articol publicat de Financial Times, John Burn-Murdoch atrage atenția asupra decalajului major dintre Europa și Statele Unite în ceea ce privește utilizarea aerului condiționat și impactul acestei diferențe asupra sănătății publice. În perioada 2000–2019, în Europa Occidentală s-au înregistrat, în medie, 83.000 de decese anual, cauzate de caniculă, comparativ cu 20.000 în America de Nord. Diferența este explicabilă, în mare parte, prin gradul redus de răspândire al sistemelor de climatizare pe continentul european.

În multe țări europene – inclusiv Marea Britanie și Franța – aerul condiționat este în continuare privit cu suspiciune sau chiar respins, în principal pe criterii de sustenabilitate. Eforturile de a limita consumul de energie și emisiile de carbon au dus la reglementări care descurajează instalarea sistemelor de răcire activă, în ciuda dovezilor tot mai clare că temperaturile extreme afectează grav sănătatea, performanța cognitivă și productivitatea.

Acest scepticism, susține Burn-Murdoch, trebuie reevaluat. În primul rând, nevoia de răcire a spațiilor interioare a crescut semnificativ: orașe precum Londra experimentează tot mai frecvent nopți tropicale și zile cu temperaturi peste 30°C. În lipsa infrastructurii necesare pentru a menține un climat interior stabil și suportabil, sănătatea și eficiența economică sunt puse în pericol.

Tehnologia oferă soluții pentru fiecare categorie de venit

Contextul energetic s-a schimbat. Producția de energie solară – curată și abundentă în timpul zilelor toride – poate acoperi cererea sporită pentru răcire. În plus, tehnologiile moderne, precum pompele de căldură aer-aer, permit răcirea și încălzirea locuințelor, fără arderea de combustibili fosili, ceea ce reduce impactul net asupra mediului.

Argumentul conform căruia aerul condiționat ar accentua inegalitățile sociale este, de asemenea, pus sub semnul întrebării. Realitatea este că inegalitățile se vor adânci tocmai dacă accesul la răcire rămâne un privilegiu al celor cu venituri mari. Dacă autoritățile nu vor acționa pentru a sprijini accesul echitabil la tehnologii de climatizare eficientă, cei vulnerabili vor fi cei mai afectați de efectele caniculei, comentează sursa citată.

Exemplul Singapore-ului, unde premierul Lee Kuan Yew considera aerul condiționat drept una dintre invențiile fundamentale pentru modernizarea administrației publice, ar trebui să inspire o regândire strategică a politicilor europene. Într-un climat în schimbare, confortul termic nu mai poate fi tratat ca o extravaganță, ci ca o condiție de bază pentru sănătate publică, performanță economică și justiție socială.